Opinii

Pe o portiune de 470 km cat masoara granita fluviala dintre Romania si Bulgaria exista in exploatare doar 2 poduri. Primele discutii intre principatele Romaniei si Bulgariei legate de posibilitatea de constructie a podului peste Dunare au inceput in anul 1881. Cel mai vechi si primul pod construit cu ajutor sovietic face legatura intre Ruse si Giurgiu. A fost inaugurat in 20 iunie 1954, dupa ce lucrarile de constructie au inceput in anul 1952.

Al doilea pod peste Dunare este cel care face legatura intre Calafat si Vidin. Cele doua tari au semnat acordul pentru construirea podului Calafat-Vidin in anul 2000. Inaugurarea acestui pod a avut loc 13 ani mai tarziu, in data de 14 iunie 2013.

Exista un acord intre Romania si Bulgaria ca al treilea pod sa fie ridicat tot in zona Giurgiu Ruse, insa inaugurarea podului nr. 3 va avea loc undeva in anul 2035 sau chiar mai tarziu. Pana atunci traversam Dunarea pe Podul Prieteniei (Most na drujbata lb. bg.) super aglomerat si vechi de 71 de ani.

Avem nevoie sa demaram cat mai rapid construirea a cel putin 3 noi poduri peste Dunare, in afara de al treilea pod agreat deja cu partea bulgara, intre Giurgiu si Ruse. Se poate asigura finantare din fonduri europene si negocia cu partea bulgara alocarile de costuri.

Am cautat cele mai mari orase din Bulgaria dupa numarul de locuitori apoi le-am identificat pe cele mai aproape de granita cu Romania versus Sofia. Am avea asa: Lom, Ruse, Plevna, Veliko Tarnovo, Razgrad, Dobrici, Gheneral Tosevo, Sumen, Varna.

M-am uitat pe harta si s-ar putea construi cel putin inca 3 noi poduri (marcate cu disc verde pe harta) astfel: unul in zona Turnu Magurele - Nikopol (Bulgaria), al doilea intre Bechet - Oryahovo (Bulgaria) si ultimul ar lega Calarasi de Silistra(Bulgaria).

Construirea podurilor nu este doar un exercitiu de imagine, de taiat panglici sau prilej de cheltuieli fara folos, ar adauga rute comerciale noi intre cele doua tari, ar stimula cresterea schimburilor comerciale.

Antreprenori romani ar putea deschide companii in zonele geografice ale Bulgariei de Nord-Vest, Nord, respectiv Nord-Est. Odata rezolvata trecerea fluviului Dunarea, cetateni bulgari ar putea sa isi faca cumparaturile in magazinele din Romania, sa comande online mai des de la vanzatori cu amanuntul locali sau sa isi gaseasca de lucru in tara noastra, mai ales ca ambele tari fac parte din Spatiul Schengen, iar noi importam zeci de mii de lucratori din Asia de Sud-Est in fiecare an.

Si daca tot vorbim de noi poduri, desi nu sunt expert in poduri, nu inteleg de ce nu se pot lua planurile de la podul Calafat-Vidin si modifica pentru noile cerinte, ajusta pentru latimea Dunarii din aceste situri si largi noile poduri la doua benzi de cale ferata de mare viteza. Ar costa mai putin si s-ar termina mult mai repede aceste lucrari de infrastructura, mai ales dupa experienta cu asfaltarile podului de la Braila.

O cale ferata de mare viteza care sa lege Bucuresti de Sofia ar putea avea urmatorul traseu: Bucuresti - Alexandria - Turnu Magurele - Nikopol - Plevna - Sofia.

Una din componentele relansarii economice ar fi data de investitii masive in modernizarea cailor ferate, la preturi corecte.

In timpul domniei regelui Carol I, se construiau 1oo de kilometri de cale ferata pe an, an de an. In 40 de ani s-au ridicat 4.000 de km de cale ferata, cu mijloacele tehnice din epoca respectiva.

Podul de la Cernavoda cu piloni ingropati 35 de metri sub nivelul apei proiectat fara computere de inginerul Anghel Saligny, a fost construit in 5 ani.

Ne-ar trebui cai ferate de mare viteza care sa ne conecteze cu vecinii catre: Budapesta, Liov/Lviv, Chisinau, Belgrad si Istanbul.

Spania are cea mai lunga retea feroviara de mare viteza din Europa, aprox 4.000 de km, a doua din lume dupa China.

In tara, am avea nevoie de urmatoarele linii de cale ferata de mare viteza:

a) Oradea - Cluj - Iasi - Chisinau. In Republica Moldova, ecartamentul caii ferate (distanta intre sine) este cel sovietic, de 1.520 mm, nu cel standard in Romania si Europa de 1.435mm. Cred ca Romania are capacitatea financiara de a construi o cale ferata la standarde europene, care sa conecteze Iasi de Chisinau.

b) Cluj - Brasov - Bucuresti.

c) Bucuresti - Alexandria - Turnu Magurele - apoi catre Sofia prin Bulgaria

d) Bucuresti - Iasi.

e) Timisoara - Arad - Oradea - apoi catre Budapesta in Ungaria

f) Bucuresti - Giurgiu - Ruse - apoi catre Istanbul in Turcia, prin Bulgaria.

g) Timisoara - Belgrad

In propunerea de interconectare prin linii de cale ferata de mare viteza (300-400 km/h), numita Reteaua Starline, propusa de un think-tank din Copenhaga, ce ar urma sa lege atat capitalele statelor dar si principalele orase din Uniunea Europeana, Marea Britanie si Turcia, Bucuresti are numai doi vecini, Sofia si Chisinau, pe cand Sofia ar fi un nod influent in regiune cu 4 vecini: Belgrad, Atena, Istanbul si Bucuresti.

Scoala de gandire din spatele acestei initiative abordeaza fiecare oras, din punct de vedere logic, ca o statie de metrou, iar toata reteaua ar reprezenta la nivel de continent un sistem coerent, unitar de metrou urias de suprafata.

Demararea lucrarilor la caile ferate de mare viteza ar constitui o componenta importanta din pachetul national de relansare economica. UE chiar incurajeaza dezvoltarea transportului feroviar, deci fondurile europene vor exista din abundenta.

Construirea celor minim 3 poduri ar da de lucru la multi romani cu expertiza in zona de constructii, in zona de gestionare de proiecte, ar primi comenzi fabricile de ciment, cele ce produc grinzi si tabliere specifice podurilor, ar fi implicati consultanti.

De asemenea, ca si mesaj pentru partenerii din Uniunea Europeana, ar arata faptul ca exista viziune pe termen lung si putem executa proiecte dificile cu impact major in economie.