Eveniment

￢ Nimic din ce parea batut in cuie acum doua saptamani nu mai este de actualitate. Stalpii bugetului, in primul rand deficitul bugetar si cresterea economica, trebuie reproiectati. Este, probabil, prea tarziu ca aceasta corectie sa poata fi facuta in proiectul de buget, inca in discutia coalitiei de guvernare. Dar, imediat ce bugetul va fi aprobat, trebuie inceputa munca pentru o rectificare bugetara.

Daca tara ar fi avut buget, lucrurile ar fi fost mai simple: acesta este bugetul, conditiile s-au schimbat, ne adaptam lor. Acum guvernul este pus in situatia de a adopta un buget care se sprijina pe premise false.

Altfel spus, sa adopte politici care nu-si mai au corespondent in realitate.

"Guvernul poate sa o mai duca asa pana la mijlocul anului, dar este evident ca toate conditiile s-au schimbat. Iar sa reincepi acum discutiile pentru refacerea bugetului, chiar inainte de aprobarea lui - pentru ca el trebuie refacut din temelii - este extrem de complicat", spune profesorul de economie Aurelian Dochia.

Criza din Golf este o munitie cu dispersie. Loveste in tot. Sunt consecinte directe si imediate si consecinte pe termen mediu.

Nimeni nu stie unde se va opri pretul carburantilor. Prognozele de inflatie (3,9% pe final de an, potrivit estimarilor BNR) nu mai sunt valabile. Inflatia "noua" loveste consumul - deja guvernul anticipa, in 2026, o scadere cu 0,8% a consumului final, dar miza pe o crestere a investitiilor cu 4%. Statul trebuie sa se astepte la dobanzi mai mari la imprumuturi, dar si la un deficit mai mare de 6,2% din PIB, cat isi propusese pentru acest an.

"Ultima prognoza pe care am facut-o este de la inceputul acestei luni. Vorbim de niste scenarii bazate pe date pe care le putem estima", spune Ciprian Dascalu, economist-sef al BCR.

"De exemplu, o crestere de 10% a pretului petrolului poate adauga la inflatia deja anticipata 0,4 - 0,5 puncte procentuale. Cu efect negativ asupra consumului. Intr-o anumita masura, aceasta realitate ar putea conduce la o ajustare in jos a estimarilor de crestere economica (1% in acest moment - n. red.)."

In plus, spune economistul-sef al Bancii Comerciale Romane, Romania este importator net de petrol si, in general, de produse energetice, asa ca din partea exportului net (import minus export) am putea sa vedem o contributie negativa ceva mai mare, implicit dobanzi mai mari: "Daca vom vedea sau nu o revizuire a tintei de inflatie, depinde foarte mult de durata si de intensitatea conflictului. Daca blocajul acesta pe piata petrolului se prelungeste la cateva luni, evident ca toate preturile in economie care au ca input produsele energetice se vor ajusta. Asadar, anticipatiile inflationiste se vor ajusta in sus si, la un moment dat, chiar daca vom avea un soc de oferta, va fi mult mai putin probabil sa vedem si o reducere a ratelor de dobanda (la BNR - n.red.) in a doua jumatate a acestui an".

Guvernul poate aproba bugetul, dar imediat trebuie sa-l ajusteze. Daca il aproba cu o zi inainte de inceperea razboiului, putea spune: n-am stiut. Acum, ca aprobarea bugetului va mai dura doua-trei saptamani, nu mai poate spune ca n-a stiut, spune analistul financiar Dragos Cabat.

"Daca acum aveau buget, puteau spune: premisele bugetului erau bune, dar a aparut prostia asta. Acum deficitul este in aer, inflatia la fel. Iar guvernul merge cu un buget care, a doua zi dupa ce este aprobat, trebuie rectificat si nimeni nu poate spune ca n-a stiut. Dar nu asta este problema cea mai grava. Un proiect merge pe ipoteze. Nu mai corespund premisele, faci o ajustare. Problema este aici la nivel politic - PSD nu-l mai vrea pe Bolojan si nu mai vrea USR, ai carui ministri incepusera sa cotrobaie prin dulapuri. Iar baronii s-au suparat", spune Cabat.

Pentru Adrian Codirlasu, presedintele CFA Romania, faptul ca nu avem acum buget este un lucru bun din punctul de vedere al deficitului bugetar.

"Fara buget, deficitul bugetar este tinut sub control, pentru ca cheltuielile sunt limitate acum la cele facute anul trecut. Chiar si cu situatia de criza, o criza asteptata, dar nu atat de devreme, deficitul de 6,2% din PIB, cat tinteste guvernul pentru 2026, este realizabil. Asta daca nu se dau subventii sau nu se fac alte cheltuieli discretionare", spune Codirlasu. Cat despre ratele de dobanda care ar putea creste, aici guvernul nu are un control, pentru ca totul depinde de factori extrinseci.

Daca Finantele constata ca, din cauza inflatiei, a reducerii consumului, a unei cresteri economice sub cea anticipata, tinta de deficit deja asumata la Bruxelles nu mai poate fi aparata, ce se intampla?

"Vor fi discutii cu UE, inclusiv consultari legate de deficitul bugetar. Comisia Europeana va accepta un deficit mai mare, in fond vorbim de o criza ce nu poate fi imputata Romaniei. Este posibil ca Uniunea sa intervina si cu ceva fonduri "din nimic", cum s-a intamplat in timpul pandemiei. Va exista o incercare de a salva lucrurile, UE va trebui sa intervina pentru ca asistam la un moment greu pentru Uniune, in sine", spune Aurelian Dochia.

Este posibil ca UE sa accepte un deficit mai mare pentru Romania - in fapt, suntem in fata unui fenomen exceptional. Dar asta nu este o bucurie, pentru ca problema ar ramane, rezolvarea ei va costa si mai mult si, in plus, cream si mai multa inflatie. Problema ramane pentru ca datoriile trebuie platite. Fie ca o faci azi cu un cost, fie ca o faci maine cu un cost mai mare, spune presedintele CFA Romania.

In plan politic, proiectul de buget este departe de a fi trimis Parlamentului. PSD a anuntat ca abia duminica se va reuni pentru a-si da acordul pe buget. Coalitia de guvernare se va intalni, din nou, azi, dupa ce ieri o intelegere pe buget a esuat. Azi este posibil ca Finantele sa puna proiectul bugetului consolidat in consultare publica.