Business international

Peste 12.000 de morti, conform unor surse din Iran, poate chiar mai multi, poate mai putini, poate pana in 5.000, conform altor surse. Este dificil de stiut cu exactitate cu cata ferocitate autoritatile din Iran incearca sa inabuse revolutia in desfasurare acolo deoarece prea putine informatii pot iesi din tara. Iar acest lucru se datoreaza faptului ca guvernul a taiat accesul populatiei la internetul global.

Filme cu zeci, poate sute de victime intinse pe asfalt in fata morgilor sau pe holurile spitalelor inca razbat din spatele cortinei de fier digitale. Razbat si mesaje, semn ca blackoutul nu este total. Nu este asa cum si-a dorit regimul ayatolahului Ali Khamenei. Totusi, taierea accesului la internet pentru iranieni uimeste in vest prin precizie. Este ceva cu mult peste ce s-a intamplat in 2019, de asemenea un an cu proteste populare inabusite violent, cu mii de victime.

Atunci, ceea ce guvernul a denumit Reteaua Nationala de Informatii - internetul izolat de restul lumii, presupus sigur, aprobat de Consiliul Suprem al Spatiului Cibernetic si in care au fost investite miliarde de dolari in zece ani - si-a aratat limitele. Protestatarii reuseau sa se organizeze pe... internet, pe sub nasul paznicilor digitali. O versiune rudimentara a internetului pazit de "Marele Zid de Foc" chinezesc, internetul national iranian avea un scop simplu, de a permite guvernului sa taie legaturile iranianului de rand cu lumea si poate cu vecinul, cu rudele si cu oricine ar comunica online, lasand in acelasi timp economia si guvernul republicii islamice sa continue sa functioneze intre granitele inchise, scrie Financial Times.

Protestatarii din noiembrie 2019 s-au putut organiza comunicand pe o fereastra de chat a unui joc video aprobat de regim. Atunci a devenit clar ca la urmatoarele proteste tot ce inseamna comunicatii digitale va trebui inchis. Exact acest lucru l-a facut Iranul de aceasta data. Este unul dintre cele mai ermetice si sofisticate blackouturi din istorie, spun expertii in represiune digitala. Astfel, regimul iranian poate sa ascunda in spatele cortinei digitale adevarata amploare a revolutiei - protestele si raspunsul autoritatilor. Atat de ermetica a fost inchiderea sistemului incat chiar si persoane din interiorul regimului, carora li s-au oferit asa-numitele cartele SIM "albe", care in trecut permiteau acces nelimitat, s-au trezit deconectate de la internet, au declarat doi cercetatori in domeniul securitatii cibernetice. Persoanele cu aceste privilegii au putut sa le foloseasca in timpul blackoutului care a insotit razboiul de 12 zile dintre Iran si Israel din 2025, cand internetul iranian a continuat sa functioneze.

Cu intreruperea accesului la internet al populatiei experimenteaza si Rusia de cand a pornit razboi contra Ucrainei. Rusia este unul din aliatii Iranului. Blackouturile, care vizeaza internetul mobil, sunt justificate de catre autoritatile rusesti prin nevoia de a apara tara contra atacurilor cu drone ucrainene. Insa intreruperile afecteaza zone aflate departe de front. Doar servicii specifice, aprobate de guvern, raman accesibile. Restrictiile au inceput in vara anului trecut si s-au rezumat, spre exemplu in Rostov pe Don, initial la centrul orasului. Treptat, au cuprins tot orasul si toata regiunea si s-au prelungit in timp. Oamenii au raportat probleme si cu convorbirile telefonice. Rezultatul este ca multe magazine din regiunile afectate nu mai accepta plata cu cardul.

Iar unele servicii, cum ar fi taxiurile, au devenit un lux. Guvernul are o serie de aplicatii si servicii de internet pe care le permite. Un exemplu este reteaua sociala VKontakte, folosita pentru comunicare. Taxiurile pot fi chemate prin aplicatia Yandex.Taxi. Analistii spun ca astfel Moscova duce in paralel cu invazia din Ucraina un alt razboi, in propria tara, contra libertatii internetului. Scopul este controlul informatiei online si controlul oamenilor. Aici se incadreaza eforturile autoritatilor de a bloca convorbirile prin Telegram si schimbul de mesaje prin WhatsApp.

Rusia are, in schimb, o aplicatie nationala de mesagerie digitala numita Max, controlata de guvern.

In Iran, se pare ca blocada digitala a guvernului este sparta din cand in cand cu receptoare Starlink aduse prin contrabanda din Kurdistanul irakian si Armenia. Utilizatorii au profitat de o scutire din 2022 de la sanctiunile impuse in epoca Biden pentru companiile americane de tehnologie, care au putut oferi instrumente de comunicare in Iran.

La acea vreme, Elon Musk a activat accesul tarii la constelatia de sateliti Starlink a SpaceX. Specialisti, multi dintre ei emigranti sau autoexilati din sectorul antreprenorial de securitate cibernetica si telecomunicatii din Iran, au construit sau personalizat software pentru a sparge blocajele guvernului. Un serviciu de mesagerie, descris pentru FT de catre un utilizator activ, se bazeaza pe infrastructura de internet minimalista pe care regimul a permis-o sa ramana functionala, transformand o mica retea de e-mail aprobata de guvern intr-un mijloc de comunicare cu lumea exterioara.

Un serviciu de browser de baza, doar text, poate, de asemenea, sa evite blocajele. La inceputul internetului, in anii 1990, singura legatura digitala a Iranului cu lumea exterioara era un mic laborator de fizica a particulelor numit Institutul de Cercetare in stiinte Fundamentale.

De atunci, republica islamica a permis o singura legatura suplimentara catre internetul global, Compania de Infrastructura de Telecomunicatii, au declarat cercetatorii de la Project Ainita, care au studiat controlul multistratificat al Iranului asupra fluxului de informatii. Acest lucru a facut relativ simpla pentru regim intreruperea accesului la lumea exterioara, in comparatie cu alte tari cu populatie mare care au zeci sau sute de puncte de acces. Analiza Project Ainita asupra blackout-ului iranian a aratat ca acesta pare sa se fi produs "din panica". In graba sa, guvernul iranian pare sa fi scos din functiune si Reteaua Nationala de Informatii, cel putin initial.

"Practic, au decapitat totul: bancile au fost offline, bancomatele au incetat sa functioneze, telefoanele si chiar site-urile de stiri guvernamentale au fost offline", a spus unul din cercetatori. Intreruperea brusca a oferit guvernului oportunitatea ca prin reconectarea unor parti ale NIN sa pastreze controlul asupra stirilor si sa restabileasca functionalitatea unor parti ale economiei. Serviciile bancare au fost in mare parte restabilite, desi cu restrictii privind suma de numerar pe care o pot retrage persoanele fizice. Benzinariile proceseaza plati, iar unele servicii guvernamentale sunt functionale, in timp ce tara este aproape in totalitate izolata digital.

Au ramas bresele create de Starlink. Dispozitivele au fost aduse in Iran initial pentru activisti pentru drepturile omului, jurnalisti si retele de televiziune prin satelit. Apoi a aparut o piata neagra pentru aceste aparate, cateva mii fiind introduse ilegal in tara pentru ca iranienii obisnuiti sa se uite la Netflix, sa posteze pe Instagram si sa tranzactioneze criptomonede.

Acest lucru a oferit tarii o retea mica, dar robusta, de legaturi Starlink care permite partajarea de videoclipuri si informatii sensibile in strainatate atunci cand regimul a inchis internetul. SpaceX pare sa fi facut accesul Starlink in Iran gratuit, utilizatorii putand sa se conecteze fara a plati o taxa de abonament. Insa in ultimele zile grupurile care au folosit Starlink pentru a sfida blackoutul au raportat intreruperi.

Acestea ar putea fi rezultatul unui razboi electronic de nivel militar, un efort costisitor si limitat geografic, care ar implica bruiajul prin forta bruta al frecventelor utilizate de satelitii SpaceX. Televiziunea de stat iraniana a prezentat marti peste 1.000 de dispozitive electronice, precum telefoane mobile si amplificatoare de semnal, confiscate de ministerul informatiilor, afirmand ca acestea au fost introduse ilegal in tara pentru a fi folosite in scopuri de spionaj.