Business international

Premierul italian Giorgia Meloni rebranduieste indelung promisul pod al Stramtorii Mesina drept un coridor strategic NATO pentru a implica intr-un final Comisia Europeana si a obtine sprijin atat politic, cat si financiar, noteaza Euractiv.

Visul construirii unui pod de trei km care sa conecteze Italia continentala de Sicilia dateaza de pe vremea Imperiului Roman. Planuri oficiale au aparut pentru prima data in anii '70, insa de-a lungul deceniilor Ponte sullo Stretto a devenit cel mai important megaproiect nefinalizat al Italiei: un miraj politic reinviat de premieri care doreau sa lase o mostenire doar pentru a fi pus din nou in sertar sub povara temerilor de ordin financiar, al mediului si seismic.

Acum, guvernul lui Meloni face presiuni mai mari ca niciodata sa faca tranzitia de la aproape mit la realitate folosindu-se de cuvantul "aparare" pentru a elimina obstacolele respective. Acesta vrea sa listeze podul in planul UE ce finanteaza coridoare de transport care fac posibila o desfasurare militara rapida la nivelul blocului.

Intr-o scrisoare trimita in aprilie Comisiei, guvernul italian argumenteaza ca podul ar intari pozitia Europei din punct de vedere al apararii facilitand miscari de trupe din nordul Europei catre cele patru baze militare din Sicilia. Aceasta miscare ar debloca cash suplimentar din partea UE si ar permite Italiei sa includa proiectul in cheltuielile sale pe aparare.

Insa daca aceasta repozitionare indrazneata va fi suficienta pentru a debloca proiectul depinde de cum va fi acesta perceput de catre Bruxelles.

Cartea apararii pe care joaca Meloni ar ocoli un obstacol binecunoscut: impactul podului asupra mediului.

Roma a trimis o scrisoare Comisiei declarandu-si intentia de a clasifica podul drept proiect de interes public, ceea ce i-ar permite sa obtina o scutire de la regulile privind mediul.

Un purtator de cuvant al Comisiei a aratat insa clar ca trebuie totusi intrunite trei criterii: proiectul trebuie sa fie vital, sa nu existe alternative viabile si sa includa masuri compensatorii legate de mediu. Compania de stat italiana Stretto di Messina care se ocupa de proiect a declarat insa pentru Euractiv ca toate impacturile asupra mediului au fost evaluate si va trimite documentele finale.

Daca acestea vor fi aprobate de Comisie, constructia poate incepe.

Un alt obstacol este insa mai greu de trecut, cel de ordin geologic. Stramtoarea Messina se afla intr-un dintre cele mai active seismic zone din Europa. Compania de stat insista ca proiectul ar rezista unor cutremure puternice, insa expertii independenti raman precauti, sustind ca siguranta pe termen lung a podului nu poate fi garantata.

Lasand temerile legate de mediu si seisme deoparte, importanta strategica militara a podului este de asemenea "extrem de discutabila", mai ales in contextul apararii in fata Rusiei, arata Alessandro Marrone, director de securitate si aparare la Istituto Affari Internazionali.

Pentru a proteja flancul estic al NATO, argumenteaza Marrone, este mult mai logic sa fie mutate mai intai trupe si echipamente din porturile italiene de la Marea Adriatica catre Albania, Muntenegru sau Grecia si mai apoi catre Bulgaria, Romania, Slovacia si Ungaria prin Europa de sud-est.

Asta nu inseamna ca Sicilia nu are importanta militara. Insa relevanta acesteia, remarca Marrone, are mai degraba legatura cu faptul ca bazele sale sunt esentiale pentru supravegherea aeriana.

Si in alte tari au fost realizate megaproiecte de infrastructura de importanta istorica. In Croatia a fost construi controversatul pod Peljesac care uneste o peninsula croata de continent si despre care autoritatile bosniace spun ca ingreuneaza accesul Bosniei la mare, cu bani de la UE de catre o companie chineza.

Turcia are trei poduri si doua tuneluri pe sub Bosfor si inca un tunel in constructie. De asemenea, presedintele tarii Recep Tayyip Erdogan a inaugurat in 2022 Podul Canakkale, cel mai lung pod suspendat din lume, peste Stramtoarea Dardanele.