Opinii

La finalul unui an dificil, cu multe tulburari politice, volatilitate macroeconomica si majorari de taxe, intrebarea cea mai arzatoare pentru liderii din mediul de afaceri este cat va dura corectia economica si daca se va relansa cresterea.

Un prim indicator al realismului economic si al planurilor de relansare va fi chiar schita bugetului public, asteptata sa fie publicata abia in ianuarie. Aceasta ne va da un tablou al situatiei fiscal-bugetare si al masurilor probabile anul viitor.

In orice caz perioada de recalibrare inceputa in vara lui 2025, prin majorari de taxe si masuri inca insuficient de convingatoare in zona cheltuielilor publice, va continua chiar daca guvernul da asigurari ca nu vor creste taxele. Este destul de probabil sa nu ne mai confruntam cu cresteri de fiscalitate de magnitudinea celor experimentate in 2025, insa ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, adica cu circa 40 miliarde lei, va insemna o mare provocare.

Intr-adevar, multe din deciziile din acest an se vor reflecta in veniturile si cheltuielile statului de anul viitor mult mai pregnant, insa tinta de reducere a deficitului va fi atinsa doar daca va exista multa fermitate in gestionarea resurselor publice atat in zona veniturilor - cu accent pe o colectare mai buna -, cat si a cheltuielilor unde pana acum nu se observa inca un impact vizibil.

Prin urmare, stabilitatea politica, care ar insemna ca deciziile vor fi continuate in aceeasi directie, va fi extrem de importanta. De altfel, reprezentantii FMI au fost optimisti la ultima evaluare din decembrie 2025 cand au aratat ca masurile luate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar si de acum este nevoie de consecventa pentru a continua traiectoria de consolidare fiscala. Dar, asa cum stim, politica este imprevizibila si o schimbare de aliante poate insemna si o abatere de la actualul plan fiscal-bugetar.

Pentru mediul de afaceri, o oarecare predictibilitate fiscala, un respiro in 2026 ar fi mai mult decat bunevenite. In acelasi timp, ramane intrebarea relansarii economice.

Dupa rate impresionante de crestere a PIB-ului real de 5,5% in 2021 si 4,0% in 2022, economia se confrunta incepand cu 2023 cu crestere anemica, inflatie si deficite mari. Iar incetinirea nu a fost complet accidentala sau legata de tensiunile globale, ci indusa de politici fiscale extrem de generoase in raport cu capacitatea bugetului public de a le sustine.

Cifrele spun o poveste ingrijoratoare. Cresterea PIB-ului a fost modesta in 2024, de 0,8%, si este estimata, in cel mai bun caz, la 1% in 2025. Iar aceste cresteri au loc intr-un context in care investitiile publice (combinand fonduri UE, inclusiv PNRR, si alocari din bugetul national) au atins 6,8% din PIB in 2024 si ar ajunge la 8% in 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Cea mai recenta prognoza a Comisiei Europene (din 17 noiembrie 2025) estimeaza ca PIB-ul Romaniei va creste cu 0,7% in 2025 si 1,1% in 2026. FMI prognozeaza o crestere economica de 1% in 2025 si 1,4% in 2026, iar Banca Mondiala indica 1,3% pentru acest an si 1,9% pentru 2026.

S-a blocat modelul de crestere? Ce urmeaza?

Cifrele nu arata dinamism in ciuda stimulilor pentru crestere economica. S-a blocat modelul de crestere al Romaniei? Cel mai probabil inca nu, dar este destul de evident ca trebuie gasite alternative. Cu rate de 1% pe an nu mai putem recupera decalajele fata de media europeana. Deficitele mari sunt rezultatele unui model de crestere pe consum care isi arata limitele. Romania ar trebui sa treaca la un model orientat spre investitii si productivitate. Disciplina fiscala, reforma administratiei publice, arhitectura institutionala si legislativa sunt esentiale pentru un model economic sustenabil, pentru care sunt necesare reforme si o viziune de dezvoltare. Investitiile straine directe in perioada ianuarie-octombrie 2025 au insumat 7,24 miliarde de euro, in crestere cu 28,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut (5,63 mld. euro), investitiile publice vor ajunge la 8% din PIB in acest an, intrarile din fonduri europene, inclusiv din PNRR fiind decisive. Cu toate acestea economia pare ca are motoarele gripate.

In plus, o multime de schimbari afecteaza si vor afecta lumea si, implicit, Romania: convulsiile din comertul global, razboiul tarifar, modificarea lanturilor de aprovizionare, relocarea productiei. De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza imbatranirii populatiei si a nevoii de asigura pensii si asistenta medicala. Forta de munca este sub presiunea AI si a altor tehnologii, care nu vor "fura" neaparat locurile de munca, dar care le vor transforma dramatic in timp si vor impune noi competente si, deci, o alta piata a fortei de munca si un alt model educational.

Toate aceste schimbari necesita un alt model de crestere in care investitiile si inovatia sunt definitorii. Am analizat recent investitiile tarilor din regiune in Romania si pe cele ale companiilor romanesti in statele respective si concluzia a fost ca este nevoie de mai mult curaj si mai multa ambitie. Companiile romanesti trebuie sa se extinda, iar Romania sa nu fie doar destinatie de investitii, ci si un investitor important. In concluzie, investitiile, inovatia si noile tehnologii ar trebui sa fie prioritatile noului model de crestere economica pentru a face fata schimbarilor globale.