Zf 24

Cresterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai buna, respectiv reducerea gap-ului la TVA si la alte impozite, este un "razboi" intern pe care Romania trebuie sa il castige in urmatorii ani, nivelul scazut al veniturilor fiscale fiind o chestiune de securitate nationala, date fiind presiunile mari asupra bugetului public, explica Daniel Daianu, p resedintele Consiliului Fiscal si academician, intr-o analiza publicata de BNR.

Problema structurala profunda a Romaniei ramane nivelul extrem de scazut al veniturilor fiscale: circa 29% din PIB in 2024, fata de o medie europeana de 40% si una regionala de 34-35%.

"Aici se vor testa si vointa politica, precum si capacitatea de a invinge grupuri de interese potrivnice. Daca se va reduce gap-ul la TVA si la impozitul pe profit in mod substantial si impreuna cu alte masuri (de exemplu: controlul cheltuielilor bugetare in relatie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea sa scada sub 4% din PIB in cativa ani".

Practic, consolidarea fiscala este absolut necesara pentru a ameliora ratingul suveran al Romaniei. In conditiile in care deficitul ramane blocat la circa 6% din PIB in urmatorii ani, este improbabil ca evaluarea actuala a ratingului sa se schimbe. "Aceasta se poate chiar deteriora daca nu se va stabiliza datoria publica".

In plus, aderarea la zona euro nu poate avea loc atat timp cat Romania nu reuseste sa ajunga la un deficit bugetar de 3% din PIB, o inflatie joasa in mod sustenabil si o datorie publica sustenabila.

Daniel Daianu spune ca necazurile din Romania sunt cauzate, in principal, nu de nonapartenenta la zona euro, ci de erori in politica fiscala/bugetara.

"Comparatia care se face cu Bulgaria, in termeni de aderare la zona euro, subestimeaza rolul consiliului monetar in guvernanta publica din tara vecina, un regim de politica monetara introdus acum circa trei decenii pentru a stavili mari turbulente financiare, economice si sociale".

Pe de alta parte, el subliniaza ca aderarea la zona euro are o semnificatie geopolitica mai mare in conditiile actuale si prefigurabile la nivel global.

Razboiul din Orientul Mijlociu este o lovitura pentru Europa (UE) si pentru economia Romaniei, care trece printr-un proces de consolidare fiscal-bugetara dureros.

Dupa deficitul bugetar cash de 8,7% din PIB si ESA de 9,3% din 2025, un deficit egal cu cel din anul pandemiei, tinta pentru 2026 este de 6,2%. Analiza BNR arata ca, in 2025, deficitul ar fi fost mai inalt de 10% din PIB daca nu ar fi fost inghetate salariile bugetarilor si pensiile la nivelul din noiembrie 2024. Restructurarea PNRR, cheltuielile cu dobanzile mai mici decat cele prognozate si cresterea unor venituri bugetare au sustinut tendinta de scadere din ultimele luni.

"Guvernul tinteste un deficit cash de 6,2% din PIB in acest an. Nu ar fi nevoie de noi taxe si impozite in afara celor din pachetele de masuri. Adoptarea masurilor de raspuns la noul soc energetic nu ar trebui sa deraieze mersul consolidarii bugetare", se arata in analiza.

In aceste conditii, este neavenit sa se vorbeasca despre "relansare economica" in 2026, an in care consolidarea bugetara este in desfasurare. Impulsul fiscal este intens negativ in acest an, iar rata de politica monetara nu poate fi coborata atat timp cat inflatia este inca inalta. In plus, intervine si impactul razboiului din Orientul Mijlociu, care poate duce economia in teritoriu negativ.

Investitiile publice, programate la circa 8% din PIB in 2026, un nivel record, pot sustine productia si cererea agregata, dar nu pot compensa singure impulsul fiscal negativ al consolidarii.

Daniel Daianu adauga ca deficitul bugetar nu a fost cauzat de investitii, ci de stimularea excesiva a consumului si neglijarea necesitatii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE.

Datoria publica a crescut de la 39% din PIB in 2019 la circa 60% in prezent, iar in absenta corectiei, s-ar putea indrepta spre 80% in cativa ani.

"Exista risipa a banului public si coruptie si, de aceea, reforme in sectorul public, in administratia publica si in guvernanta unor intreprinderi de stat sunt necesare. Aceste reforme cer insa timp, fiindca intervin elemente institutionale si de comportament social, grupuri de interese cu putere in societate", se mai arata in analiza.