Opinii

Bunicul era inginer energetician la Uzina Electrica din Sibiu, printre altele facea verificari, mentenanta si reparatii pe salba de hidrocentrale de pe Olt, dintre Sibiu si Fagaras, acolo era sectorul lui - verifica inclusiv racordurile la consumatorii industriali. Imi aduc aminte si acum cat de fericit eram cand plecam in vacante dimineata la 5, cu dubita TV a uzinei pe teren, in inspectie (asa-i ca nu stiti de unde vine numele TV, unde a fost fabricata prima oara si ce tari din Europa au copiat-o?). Astfel am ajuns sa cunosc, pe langa alte fabrici, uzine si combinate din zona Combinatul Chimic Nitramonia Fagaras (infiintat in 1920), Combinatul Chimic Viromet Victoria (infiintat in 1939) si Fabrica Colorom Codlea (infiintata in 1950) - despre care am aflat, dupa ani de zile ca, printre altele, fusesera printre cei mai mari producatori din Europa de Est de materii prime si materiale din industria farmaceutica.

Stefan Vuza, unul dintre putinii chimisti romani ramasi pe baricade, mi-a amintit ce insemna chimia inainte de 1989. Romania avea 72 de combinate (mai bune decat multe altele din lume), un sistem performant de invatamant (12 scoli profesionale, 23 licee, 17 facultati si 10 institute de cercetare), chimie era un sector care aducea venituri de circa 35 miliarde Euro, aproape 20% din productia industriala de atunci - datele sunt din Cartea Alba a Reindustrializarii - Industria Chimica, Petrochimica si de Petrol, coordonata de Gheorghe Ivanus.

Si unde suntem azi, in 2025.

Daca a mai ramas un sfert din capacitatile de productie si din cele din invatamant, domeniul aducand la buget venituri de doar 3 miliarde Euro si aproape jumatate din deficitul balantei comerciale a Romaniei.

Chimia era in anii 1980-1990, asa cum este IT-ul astazi, "copilul teribil" al economiei mondiale, era perioada cand tarile europene se bateau pentru a prelucra materiile prime si a le transforma in produse finite scumpe, cu valoare adaugata. Romania avea o oarecare suprematie in domeniu pentru ca, radeti cat vreti, chimia avea protectie politica de la cel mai inalt nivel, asa cum are IT-ul astazi.

Dupa anii 2000 au triumfat deciziile foarte, foarte proaste. Romania si-a inchis mai toata chimia, scolile, facultatile, fabricile, uzinele si combinatele. Printre cele inchise, total sau partial, se numara, evident, Combinatul Chimic Nitramonia Fagaras, Combinatul Chimic Viromet Victoria si Fabrica Colorom Codlea.

Europa de Est a avut dintotdeauna o industrie chimica bine dezvoltata care producea pentru aparare, constructii, industria auto si agricultura. Nomenclaturistii cehoslovaci, polonezi si unguri care au pus mana pe fabricile de chimie de acolo le-au modernizat, tehnologizat si internationalizat. Nomenclaturistii romani care au pus mana pe fabricile de chimie de la noi le-au daramat, vandut la fier vechi si transformat, in cel mai fericit caz, in cartiere de blocuri, cladiri de birouri si malluri.

Romania este intr-o pozitie economica dificila pentru ca s-a dezindustrializat, fabricam tot mai putin, iar investitiile in fabrici, uzine si combinate facute de catre antreprenori romani si corporatii internationale nu au putut inlocui efectele dezindustrializarii. Se spune despre o tara care nu are ingineri, nu fabrica si nu exporta ca este o tara lenesa.

Ultima oara am trecut prin Fagaras lunea trecuta, trec des. Tuturor celor care au votat in Fagaras le spun ca fara o strategie competitiva de reindustrializare, fara fabrici, uzine si combinate - construite inclusiv in Fagaras - care sa produca mancare, chimie, energie si aparare, Romania nu are nici o sansa sa se refaca economic.

Asadar, de maine, la treaba, la reindustrializare.