Zf 24

Romania ar urma sa incheie Planul National de Redresare si Rezilienta cu o rata de absorbtie de peste 90% pentru componenta de granturi si de peste 97% in cazul imprumuturilor, potrivit estimarilor prezentate marti de Dragos Pislaru. Principalul risc ramas este legat de reformele nefinalizate, in special legea salarizarii unitare.

Dragos Pislaru, ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene si ministrul interimar al Muncii a prezentat marti bilantul PNRR, dupa incheierea oficiala, la 31 august, a perioadei de implementare a planului, pe care l-a descris drept cel mai amplu mecanism de finantare pus vreodata de Uniunea Europeana la dispozitia statelor membre.

Romania a pornit in 2021 cu granturi de 14,24 miliarde de euro, valoarea fiind ulterior ajustata, inclusiv prin REPowerEU, la aproximativ 13,57 miliarde de euro. Componenta de imprumuturi, care ajungea initial la 14,94 miliarde de euro, a fost redusa in formula finala la 6,54 miliarde de euro.

Pislaru: PNRR era "un program blocat"

Ministrul a facut o evaluare critica a situatiei gasite de actualul Guvern, sustinand ca existau proiecte neeligibile, o supracontractare masiva si intarzieri in realizarea reformelor.

"In acelasi timp, se constata ca exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde in momentul respectiv, deci, practic, aproape de doua ori mai mult. In acelasi timp, Comisia Europeana avea asteptarea de la Romania sa impinga in continuare reforme pe care le tot amanase", a declarat Pislaru.

Potrivit acestuia, situatia era agravata de probleme de management si de absenta unor instrumente eficiente pentru urmarirea proiectelor.

"Exista, in acelasi timp, un haos managerial si o lipsa de transparenta totala. Nu existau instrumente de gestiune de tip tablou de bord sau, cum sa spun, ceva care sa poata sa monitorizeze progresul fizic si financiar al acestui program", a afirmat ministrul.

La momentul preluarii gestiunii PNRR existau peste 25.000 de proiecte, iar cererea de plata numarul 3 ajunsese sa blocheze practic avansarea planului. Romania pierduse anterior 16,19 milioane de euro la cererea de plata 2, iar cererea 3, prevazuta mult mai devreme in calendarul programului, a fost incasata abia in iunie 2025.

Peste 90% absorbtie din granturi, potrivit estimarilor MIPE

Cererea de plata numarul 4, in valoare de 2,251 miliarde de euro, a fost incasata integral in iunie 2026, iar cererea numarul 5 a fost depusa pe 14 august si are o valoare neta de aproximativ doua miliarde de euro. Urmeaza cererea de plata numarul 6, care trebuie transmisa pana la 30 septembrie.

Pislaru a sustinut ca o parte foarte mare din efortul administrativ aferent PNRR a fost concentrata in ultima perioada de implementare.

"In cererea de plata 4, 5 si 6, deci cererile care au fost strict in gestiunea acestui Guvern, discutam de aproximativ 113 investitii si 48 reforme, din care doua sunt in acest moment in stadiu ca una sa nu fie realizata, discutam de legea salarizarii, si una care sa fie partial realizata si vorbim aici de decizia Guvernului Romaniei de a nu inchide toate capacitatile care erau in calendarul de decarbonizare", a declarat ministrul.

Estimarea prezentata de acesta indica o rata finala de absorbtie de peste 90% din componenta nerambursabila, care se ridica la aproximativ 13,57 miliarde de euro.

Legea salarizarii pune in joc 770 de milioane de euro

Cea mai mare vulnerabilitate ramasa este reforma salarizarii unitare, asociata unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro. La aceasta se adauga aproximativ 50 de milioane de euro aferente decarbonizarii, circa 36 de milioane de euro inca de clarificat in privinta investitiilor si alte sume mai mici.

In total, aproximativ 870 de milioane de euro din componenta de granturi raman expuse riscului, potrivit calculelor prezentate de ministru.

"Din acest punct de vedere, va pot spune ca, pe componenta de grant, acesta este riscul final, pentru ca investitiile sunt marginale, deci le facem pe toate, riscul este absolut marginal. Prin urmare, riscul ramane legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipseste, este cea legata de salarizarea unitara", a declarat Pislaru.

Conform calculelor MIPE, la pierderile potentiale actuale se adauga 410 milioane de euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernantei corporative si pensiilor speciale. Estimarea finala prezentata de Pislaru indica o rata de absorbtie de 90,58% pentru granturi si de peste 97% pentru componenta de imprumuturi.

10 spitale au fost mutate pe fondurile de coeziune

Pislaru a explicat si de ce componenta de imprumuturi a PNRR a fost redusa fata de valoarea initiala. Potrivit acestuia, proiecte in valoare de 4,2 miliarde de euro au trebuit mutate in alte mecanisme de finantare dupa probleme privind licitatiile din Transporturi.

Totodata, zece spitale care nu mai puteau fi finalizate in termenul PNRR au fost transferate pe politica de coeziune, prin Programul Sanatate, ministrul estimand ca acestea vor fi terminate cel mai probabil in 2027.

"Am discutat direct cu comisarii, cu Fitto si cu doamna Manzatu pentru a obtine aceste mutari in politica de coeziune. Si cred ca este un lucru foarte important sa mentionam ca cele 10 spitale se vor adauga la cele 7 pe care le-am inaugurat deja si le-am finalizat pe PNRR", a afirmat Pislaru.

Ministrul a precizat si ca optimizarea structurii financiare a planului, prin transferuri intre granturi si imprumuturi, a redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat.

Ultima cerere de plata trebuie trimisa pana la 30 septembrie

Procesul financiar nu se incheie insa odata cu expirarea perioadei de implementare. Pislaru a anuntat discutii cu reprezentantii Comisiei Europene privind legea salarizarii si decarbonizarea.

Ministerele trebuie sa pregateasca documentele necesare, acestea urmand sa ajunga centralizat la coordonatorul national pana la jumatatea lunii septembrie. Cererea de plata numarul 6 ar trebui transmisa Comisiei Europene pe 30 septembrie, dupa care vor urma negocieri si verificari pe parcursul lunii octombrie si pana in noiembrie.

In incheierea bilantului, ministrul a spus ca experienta PNRR ar trebui sa schimbe modul in care Romania gestioneaza viitoarele fonduri europene.

"Faptul ca nu lipsa resurselor este principala provocare, ci capacitatea noastra de a le folosi, administra eficient, intr-un mod coerent si rapid, care sa urmareasca, pana la urma, cresterea economica si dezvoltarea societatii. Prima lectie cruciala este sa evitam fragmentarea", a declarat Dragos Pislaru.

El a pledat totodata pentru o coordonare nationala mai puternica si pentru un acord politic asupra reformelor majore:

"Pe partea de reforme, cred ca este crucial un pact national de la inceput cu privire la reforme. Cred ca reformele trebuie sa depaseasca ciclurile electorale si sa ne mentinem angajamentele asumate de Romania."