Opinii

Principiul echilibrului dintre a da si a primi nu este o norma morala impusa din exterior si nici o regula sociala abstracta. Este un mecanism fundamental de autoreglare al sistemelor vii, observabil atat in biologie, cat si in dinamica relatiilor umane si organizationale.

In corp, acest echilibru este evident. Respiratia alterneaza intre inspiratie si expiratie. Inima functioneaza prin succesiunea dintre contractie si relaxare. Sistemul nervos oscileaza intre activare si refacere. Niciunul dintre aceste procese nu poate functiona sustenabil intr-o singura directie.

Aceeasi logica se aplica si in relatii - fie ele personale, profesionale sau institutionale.

In organizatii, raportul dintre a da si a primi se exprima printr-un echilibru intre efort, responsabilitate si implicare, pe de o parte, si recunoastere, sens, siguranta si recompensa, pe de alta parte. Atunci cand angajatii ofera constant energie, loialitate si performanta fara a primi feedback real, valorizare sau perspective de crestere, apare uzura invizibila a sistemului. Performanta scade nu brusc, ci lent, prin demotivare, cinism si retragere psihologica.

A da constant fara a primi conduce, inevitabil, la epuizare. A primi fara a putea oferi genereaza tensiune interna, vinovatie sau retragere. Dezechilibrul prelungit afecteaza siguranta interna a individului si stabilitatea sistemului din care face parte.

Atunci cand o persoana ofera constant sustinere, atentie, responsabilitate sau continere fara a primi nimic echivalent in timp, corpul intra treptat in suprasolicitare. Apar oboseala cronica, iritarea, scaderea capacitatii de implicare si, in final, retragerea emotionala sau profesionala. Aceste fenomene sunt frecvent intalnite in mediile organizationale cu presiune ridicata si asteptari unidirectionale.

Pe de alta parte, a primi fara a putea contribui produce, la randul sau, un disconfort greu de formulat. Relatia - inclusiv cea profesionala - devine dificil de sustinut, chiar si atunci cand intentiile sunt bune. Dezechilibrul afecteaza nu doar eficienta, ci si demnitatea ambelor parti.

Echilibrul nu inseamna schimb egal, contabilizat sau reciprocitate imediata. Inseamna circulatie. Un flux in care a da si a primi se pot alterna in timp, fara constrangere, fara frica si fara datorii implicite.

Relatiile sanatoase, inclusiv cele din interiorul organizatiilor, functioneaza mai degraba ca o respiratie comuna. Uneori unul sustine mai mult, alteori celalalt. Important este ca sistemul sa poata reveni, firesc, la echilibru.

Cand acest echilibru lipseste prea mult timp, corpul stie. Isi retrage energia inainte ca mintea sa construiasca explicatii, strategii sau justificari rationale. In acest sens, echilibrul dintre a da si a primi nu este doar o valoare relationala, ci o conditie esentiala de sustenabilitate a oricarui sistem viu.