Business international

Grecia a devenit un exemplu de disciplina bugetara si de crestere economica, o poveste de succes de revenire din criza cumplita a datoriilor suverane. Insa si pretul platit este pe masura: o criza a costului traiului perpetua

Mai intai, in 2023 agentia de rating S&P Global a ridicat calificativul de tara al Greciei la un nivel recomandat pentru investitii pentru prima data in mai bine de zece ani, multumita disciplinei bugetare exemplare. A fost o realizare notabila pentru o economie care a provocat o criza fara precedent in Europa, datoriile ei uriase aducand zona euro in pragul colapsului.

Au urmat si alte vesti bune pentru imaginea Greciei si noi imbunatatiri ale calificativului. In luna noiembrie anul acesta si Fitch a majorat ratingul suveran, citand, de asemenea, buna disciplina fiscala. Intre timp, cresterea puternica a economiei elene a scos in evidenta Grecia mai ales in opozitie cu stagnarea de durata a Germaniei si cu anemia altor economii mari din UE. Iar cand saptamana trecuta ministrul grec de finante Kyriakos Pierrakakis a fost ales presedintele Eurogroup, clubul ministrilor de finante din zona euro, votul a fost considerat ca unul de incredere pentru intreaga economie. O tara considerata candva cea mai slaba veriga a zonei euro conduce acum grupul in care s-a discutat expulzarea ei.

Dar toate acestea au un pret. De mai bine de zece ani Grecia practic se confrunta o criza continua a costului vietii si a degradarii nivelului de trai. Acasta tara ocupa de departe primul loc in UE la procentul de populatie supraimpovarata de costurile cu locuinta. Circa 30% din greci cheltuie pentru locuinta mai mult de 40% din venitul disponibil. Pentru Romania, spre exemplu, ponderea este de 4,7%, potrivit datelor Eurostat (2024).

Indicatorul a fost in anii trecuti mai ridicat in ambele tari. In Grecia a atins si 45% in 2015, cand in Romania a fost de 16%. Insa la Grecia retragerea a fost lenta. La Romania s-a injumatatit din 2023 si pana in 2024. In statul elen, ponderea familiilor cu copii care nu sunt dependenti de parinti ce se confrunta cu riscul de saracie si excluziune sociala este mai mare decat in Romania. La familiile cu copii dependenti, insa, situatia se inverseaza, dar diferenta nu este mare. Procentul general al persoanelor sub riscul de saracie in Grecia stagneaza din 2022, dupa cativa ani de crestere lenta, in timp ce in Romania scade.

Totusi, indicatorul este mai mare in Romania. Cele doua tari sunt cam pe aceleasi paliere in privinta multor criterii care definesc conditiile de viata. Diferenta o fac tendintele. La procentul de muncitori cu salarii mici in totalul angajatilor (22% in cazul Greciei in 2022 si 24% la Romania), directia este clar de crestere in Grecia, in timp ce la Romania pare de scadere, dar cu fluctuatii. Diferenta si tendinta se vad clar la unul dintre cei mai renumiti indicatori, GDP per capita raportat la paritatea puterii de cumparare. Daca in Grecia acesta era de 71 de unitati in 2013, in 2024 a ajuns la 70 de unitati, arata datele Eurostat. Romania a pornit de la 54 de unitati si a ajuns la 78 de unitati. Pe de alta parte, Grecia este mult mai sus in privinta salariilor si veniturilor familiei. Dar si aici tendintele spun altceva. La Grecia in ultimii zece ani a fost mai mult stagnare, dezghetarea producandu-se din 2022 incoace. In Romania, veniturile unei familii medii sunt de mai bine de doua ori mai mari decat in urma cu un deceniu.

Criza datoriilor suverane din 2009-2010 s-a simtit in toata Uniunea Europeana, dar a fost cumplita mai ales in statele sudice puternic indatorate, in Irlanda si in Europa de Est, in Romania si Ungaria. O criza ca aceasta provoaca si alte crize, cum ar fi ale somajului, costului vietii, sociale si politice. In Grecia, criza datoriilor a durat pana in 2018. Apoi a venit pandemia de COVID-19, cu un colaps economic sever in special in tarile dependente de turism. Economia greaca este dependenta de turism. Au urmat intreruperea livrarilor de gaze ruse in UE, criza de energie din Europa, invazia ruseasca din Ucraina si valuri de inflatie fara precedent. Grecia n-a cunoscut scumpiri de peste 20%, asa cum au fost in Europa de Est, deoarece face parte din zona euro. Iar turismul intre timp si-a revenit, atingand chiar cote record.

Grecia este data in Europa ca exemplu de disciplina fiscala si de crestere economica. Investitiile straine directe din 2024 au fost aproape de recordul ultimilor 15 ani, stabilit in 2022. In prima jumatate a acestui an, investitiile au continuat sa vina in ritm rapid. Este un semn de incredere in economia greaca, spun analistii. Cu toate acestea, in Grecia se vorbeste in continuare de o criza a costului vietii.

Un studiu realizat de Deutsche Bank evidentiaza ca Atena este al treilea cel mai scump oras la nivel global din punctul de vedere al utilitatilor de baza, care consuma aproape 19% din salariul mediu al atenienilor.

Inflatia a afectat mult timp puternic gospodariile grecesti, subminand puterea de cumparare si nivelul de trai, scrie TO VIMA. O analiza a IME GSEVEE a gasit ca mai mult de sase din zece familii apreciaza ca se chinuie sa faca fata cheltuielilor in fiecare luna. Pentru gospodariile cu venituri mici care castiga pana la 12.000 de euro anual, banii se termina in primele doua saptamani.

Aproape 72% dintre cetateni sunt nevoiti sa reduca alte cheltuieli doar pentru a-si acoperi nevoile de baza, considerand cresterea preturilor drept cea mai mare amenintare la adresa stabilitatii financiare. Criza costului vietii nu se mai limiteaza la gospodariile cu venituri mici. Persoanele cu venituri medii, cu venituri lunare intre 1.200 si 2.000 de euro, resimt si ele presiunea, 51,4% raportand dificultati in a-si acoperi cheltuielile lunare.

Grecii apar ca fiind cei mai pesimisti consumatori din UE, cu mult inaintea estonienilor si ungurilor. In septembrie, ca reactie la criza costului vietii, guvernul elen a anuntat scutiri generoase de la plata impozitului pe venit pentru gospodariile sarace cu copii. Aceasta interventie ar fi permisa de surplusul bugetar mai mare decat s-a anticipat, de imbunatatirea colectarii taxelor si de cresterea economica solida. Scutirile se vor aplica anul viitor.