Zf 24

La zece ani de la referendumul istoric din 2015, Grecia marcheaza un parcurs spectaculos de redresare, dupa ce a fost epicentrul uneia dintre cele mai dramatice crize financiare din istoria Uniunii Europene. Intr-un amplu material, Financial Times rememoreaza traseul tarii care, in urma cu un deceniu, era la un pas de iesirea din zona euro - un scenariu care ameninta insasi existenta monedei unice europene.

"Daca Grecia ar fi parasit zona euro, asta ar fi insemnat sfarsitul euro. Ar fi fost dovada ca moneda noastra unica nu e eterna," afirma Pierre Moscovici, fost comisar european pentru afaceri economice.

In iulie 2015, guvernul populist de stanga condus de Alexis Tsipras a organizat un referendum in care grecii au respins programul de salvare propus de creditorii internationali. In culmea unei confruntari tensionate, premierul si controversatul sau ministru de finante, Yanis Varoufakis, au incercat sa obtina termeni mai favorabili pentru Grecia.

Strategia lor radicala a dus tara la un pas de colaps economic, iesirea din zona euro si haos financiar. Insa, in doar cateva zile, Tsipras a facut o intoarcere spectaculoasa de 180 de grade, Varoufakis a parasit guvernul, iar Grecia a reintrat pe fagasul conformarii fata de conditiile dure ale planului de salvare.

"A fost o miscare costisitoare care a afectat credibilitatea guvernului, dar a marcat inceputul redresarii," noteaza FT.

Dupa ani de reforme dureroase si trei programe de salvare internationale, Grecia a reusit sa isi stabilizeze economia. A iesit din programul de asistenta, a inregistrat excedente bugetare si a depasit economic unele state mai bogate din UE.

"Am pierdut 25% din PIB si am fost aproape de colapsul social. Dar Grecia a dovedit rezilienta," spune actualul premier Kyriakos Mitsotakis.

Cresterea economica a fost accelerata de fondurile europene de redresare post-pandemie, reformele fiscale si digitalizarea administratiei. Cu toate acestea, problemele fundamentale persista: productivitatea este sub media UE, investitiile sunt insuficiente, iar dependenta de turism si imobiliare limiteaza potentialul de crestere pe termen lung, potrivit unui raport al Proto Thema.

"Am pierdut un deceniu de investitii productive," avertizeaza presedintele SEV, Spyros Theodoropoulos.

Criza din Grecia nu a transformat doar o tara - a fortat si UE sa se reinventeze. S-au creat mecanisme permanente de salvare (precum European Stability Mechanism), s-au consolidat regulile bancare, iar Banca Centrala Europeana a fost nevoita sa devina "salvatorul de ultima instanta".

Totusi, Financial Times avertizeaza ca reformele nu au fost suficiente: uniunea bancara este incompleta, iar UE inca nu are un buget capabil sa amortizeze socurile majore.

"Grecia a facut reforme, dar nu s-a transformat complet. La fel si zona euro," remarca Thomas Wieser, fost oficial european.

Grecia a reusit o revenire spectaculoasa dintr-o criza care a zguduit Europa si a pus in pericol insasi stabilitatea monedei euro. Dar, in pofida progreselor economice, ramane vulnerabila - la fel ca si structura economica a Uniunii Europene. Lectiile trecutului raman relevante: fara reforme profunde si coordonare reala, urmatoarea criza ar putea gasi Europa la fel de nepregatita.