Eveniment

￢ Guvernul a aprobat la finanlul saptamanii trecute o ordonanta de urgenta privind prima rectificare bugetara din acest an, o a doua rectificare urmand sa fie aprobata pana la 30 noiembrie ￢ Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) a coborat estimarea de crestere economica de la plus 0,1% la minus 0,4%, iar deflatorul PIB a fost majorat de la 7,2 la 8,5, mai mare decat deflatorul din 2025 (8,4) ￢ Cererile de sume suplimentare la rectificare ale ministerelor au insumat 60 mld. lei ￢ Finantele au dat in plus 3,5 mld. lei, prin majorarea deficitului nominal, restul fiind redistribuiri.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Finantelor, fondurile suplimentare aprobate prin ordonanta de urgenta au fost directionate catre medicamente si servicii medicale, plata pensiilor, servicii sociale si bugete locale.

Alexandru Nazare, ministrul de resort, a prezentat rectificarea bugetara drept una dintre masurile obligatorii pentru evitarea unei deteriorari a perceptiei investitorilor asupra economiei romanesti: "E un pas absolut vital pentru parcursul Romaniei in acest an, in speta aprobarea rectificarii, primei rectificari bugetare, care, din punctul nostru de vedere, este vitala pentru accesul Romaniei pe pietele internationale. Suntem intr-un echilibru foarte fragil pe care incercam sa-l mentinem".

Deficitul bugetar a fost extins, in urma rectificarii, cu 3,5 mld. lei, cu pastrarea tintei de 6,2% din PIB, calcul matematic posibil prin majorarea PIB nominal de la 2.056 mld. lei la 2.086 mld. lei. Pentru acest rezultat, CNSP a majorat deflatorul PIB de la 7,2 la 8,5, cu justificarea ca presiunile inflationiste asupra economiei persista si la final de an. CNSP a modificat si estimarea de crestere economica de la plus 0,1% la minus 0,4%.

Tinta de deficit bugetar dupa prima rectificare a fost mentinuta la 6,2% din PIB, iar ministrul finantelor a spus ca orice abatere de la angajamentele bugetare poate avea consecinte asupra ratingului suveran.

Principalele alocari suplimentare la rectificare au privit sanatatea, pensiile si autotitatile locale (pentru plata facturilor neonorate). Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate a primit 3,2 mld. lei in plus pentru medicamente, materiale sanitare si servicii medicale.

Ministerul Muncii a primit 3,4 mld. lei pentru plata pensiilor si bugetele locale au primit 2,8 mld. lei pentru stingerea platilor restante. Ministerul Dezvoltarii, Ministerul Energiei si Ministerul Finantelor (actiuni generale) au pierdut, fiecare, cate un miliard de lei. 3,5 mld. lei au fost alocati in plus pentru plata dobanzilor la datoria publica.

Consiliul fiscal considera plauzibile tintele rectificarii

"Avand in vedere rezultatele executiei la 9 luni si evolutiile istorice ale veniturilor bugetare in ultimul trimestru al anului, tintele revizuite ale agregatelor de venituri pot fi considerate relativ plauzibile, fiind de mentionat ca nivelul planificat al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale si sumelor aferente asistentei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR apare ca usor optimist in contextul executiei bugetare curente", a scris Consiliul fiscal in opinia sa privind prima recrificare bugetara din acest an. Potrivit sursei citate, pe baza coordonatelor revizuite ale constructiei bugetare si ale evolutiilor relevate de executia pe primele 9 luni ale anului, exista premise ca deficitul bugetar cash din acest an sa atinga tinta de 6,25% din PIB, sub rezerva unor riscuri. Iar cel mai mare risc pentru executia bugetara este ca rambursarile sumelor de care poate beneficia Romania si care sunt prinse in proiectia de buget sa nu fie primite. Mai exista riscul socurilor externe si presiunile pe buget ce decurg din diverse obligatii ale statului, cum sunt obligatiile fata de magistrati - 1 mld. euro.

Deficitul va fi, asadar, si in functie de cati din banii din PNRR vor fi atrasi in final pentru ca bugetul a fost construit pe absorbtia tuturor sumelor - 10 mld. euro bugetati in acest an. Iar cheltuielile au fost deja efectuate din buget si, daca sumele nu sunt recuperate, ce nu este recuperat merge in deficit.

Rectificarea bugetara: care sunt capitolele de venituri care au subperformat astfel incat Finantele a trebuit sa diminueze veniturile bugetului consolidat cu aproape 1 mld. Euro

Potrivit proiectului de rectificare bugatara, veniturile bugetului general consolidat se diminueaza, per sold, cu 4,7 mld. lei (900 mil. euro). Unele capitole au adus venituri peste asteptari, altele au subperformat, dar, pe sold, veniturile sunt mai mici cu 4,7 mld. lei( 900 mil. euro) decat asteptarile, chiar daca veniturile totale au crescut, in primele trei trimestre, cu 12%. Cheltuielile au fost diminuate, la rectificare, cu 1,2 mld. lei. Deficitul nominal a fost majorat cu 3,5 mld. lei (4,7 minus 1,2, egal 3,5), cu pastrarea tintei de deficit de 6,2% din PIB - operatiune matematica posibila prin majorarea valorii estimate a PIB nominal de la 2.056 mld. lei, la 2.086 mld. lei.

Au subperformat, la venituri, capitolele:

￢ Sume primite de la UE: - 4,6 mlde lei. ￢ Venituri nefiscale: -1,9 mld. lei. ￢ Contributii de asigurari: -766 mil. lei. ￢ Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati: -749 mil. lei. ￢ Sume aferente asistentei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR : -638 mil. lei. ￢ Impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale: -101 mil. lei.

Au supraperformat capitolele

￢ TVA: plus 7,2 mld. ￢ Impozit pe venit si salarii: plus 2 mld. lei. ￢ Impozit pe profit: plus 1,2 mld. lei. ￢ Alte impozite pe profit, venit si castiguri din capital de la persoane juridice: plus 947 mil. lei.

Cum a procedat Ministerul Finantelor cand a majorat deficitul bugetar cu 3,5 mld. lei, pastrand, in aceeasi vreme, tinta de deficit bugetar la 6,2% din PIB. Ce rol a jucat deflatorul PIB

￢ Ca sa creeze spatiu pentru majorarea deficitului bugetar cu 3,5 mld. lei (venituri in minus cu 4,7 mld. lei si cheltuieli in scadere cu 1,2 mld. lei), pastrand, in aceeasi vreme, tinta de deficit bugetar de 6,2% din PIB, Finantele au majorat estimarea de crestere a PIB nominal de la 2.056 mld. lei, la 2.086, in baza datelor furnizate de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP). Astfel, la un PIB nominal revizuit in crestere cu 30 mld. lei (rezultat din inflatie, pentru ca cresterea economica nu exista), a fost creat spatiu fiscal care a "absorbit" cele 3,5 mld. lei, cu un deficit nominal, la final, de 130 mld. lei. Astfel, potrivit formulei: deficitul nominal inseamna deficitul ca procent din PIB impartit la PIB-ul nominal inmultit cu 100 (6,2% din PIB impartit 2.086 inmultit cu 100) a rezultat un deficit nominal de 130 mld. lei care corespunde procentului de 6,2% din noua estimare de PIB nominal.

￢ Pentru asta insa a fost nevoie ca CNSP sa modifice deflatorul PIB (PIB nominal - crestere economica plus inflatie - impartit la PIB real - PIB nominal minus inflatie - inmultit cu 100). Intrucat cresterea economica reala (PIB nominal ajustat cu inflatia) a fost estimata la minus 0,4% fata de plus 0,1% in prognoza anterioara, CNSP a calculat un deflator PIB mai mare decat in prognoza precedenta. Astfel, deflatorul PIB a crescut de la 7,2 la % 8,5%. CNSP justifica noul calcul prin mentinerea presiunii inflationiste asupra preturilor din economie: "Revizuirea in sens ascendent a valorii nominale a PIB la 2.086,3 mld. lei reflecta atat actualizarea nivelului de referinta aferent anului 2025, pe baza celor mai recente date publicate de INS, cat si modificarea estimarii privind deflatorul PIB, de la 7,2% la 8,5%, in contextul mentinerii unor presiuni asupra preturilor din economie.

Cine a castigat si cine a pierdut la rectificare: bugetele locale, bugetul de pensii si Fondul National Unic de Sanatate, au primit cei mai multi bani

￢ Ca la orice rectificare bugatara, unii castiga si altii pierd. Ministerul Finantelor spune ca s-a concentrat, la prima rectificare din acest an, pe echilibrarea bugetului de pensii, pe asigurarea continuitatii in acordarea medicamentelor, materialelor si prestarilor de servicii cu caracter medical si pe bugetele locale, pentru achitarea platilor restante. Ministerul Muncii, Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si bugetele locale au primit, prin urmare, cei mai multi bani.

Castiga

￢ Ministerul Muncii: plus 3,3 mld. lei. ￢ Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate: plus 3,2 mld. lei ￢ Bugetele locale: plus 2,8 mld. lei ￢ Ministerul Agriculturii: plus 983 mil. lei ￢ Ministerul Afacerilor Interne: plus 167 mil. lei ￢ Ministerul Sanatatii: plus 72 mil. lei

Pierd

￢ Ministerul Dezvoltarii: -1 mld. lei ￢ Ministerul Energiei: -1 mld. lei ￢ Ministerul Finantelor Actiuni Generale: -947 mil. lei ￢ Ministerul Transporturilor si Infrastructurii: -563 mil. lei ￢ Ministerul Finantelor: -582 mil. lei ￢ Ministerul Educatiei si Cercetarii: -386 mil. lei. ￢ Secretariatul General al Guvernului: -152 mil. lei ￢ Ministerul Economiei: -103 mil. lei ￢ Curtea de Conturi: - 69,2 mil. Lei