Business international

In SUA, inteligenta artificiala este pe cale sa devina cel mai mare pariu economic din istoria tarii. Cheltuielile pentru centrele de date sunt mai mari decat cele pentru infrastructura de electricitate si cea feroviara la un loc. Investitiile in AI creeaza locuri de munca si avutie.

Insa produc si inflatie, care, daca este scapata de sub control, duce la cresterea dobanzilor si franarea cresterii ecomomice. Astfel, la dezvoltarea inteligentei artificiale contribuie antreprenori, investitori si consumatori, fie ca vor, fie ca nu. Merita costul?

Titluri din ziare de prestigiu din SUA spun ca avansul economic al SUA are la baza bula AI, dar acest lucru reflecta mai degraba o slabiciune in structura celei mai mari economii din lume.

Intre SUA si UE este un decalaj tehnologic clar, inclusiv la AI. Insa europenii vor sa recupereze. Ce se intampla in economia si pe pietele americane ar trebui sa ii puna un pic pe ganduri. Ar trebui sa fie un pic atenti la ce sacrifica.

In Europa si in SUA a inceput sezonul rapoartelor financiare. In trimestrul III, cresterea profiturilor companiilor europene se apropie pana la punctul de a rivaliza cu cea a profiturilor companiilor americane, ceva ce nu s-a mai intamplat de trei ani. Analistii se asteapta ca rezultatele componentelor indicelui MSCI Europe sa inregistreze o crestere de 23%, fata de 24% cat este estimat avansul companiilor din S&P 500, potrivit calculelor Bloomberg Intelligence.

Indicele Stoxx Europe 600, daca isi mentine traiectoria, va depasi S&P 500 in octombrie, dupa ce timp de doua trimestre consecutive a ramas in urma.

Reuters a observat ca boomul profiturilor europene are la baza companiile de energie si cele care au legaturi cu centrele de date.

Europa nu are jucatori care sa rivalizeze in sectorul AI cu giganti americani ca Nvidia, Alphabet sau Anthropic, dar are multe companii de hardware, de componente si materiale care profita de boomul investitiilor in AI.

Preturile mari ale energiei sunt mana cereasca pentru companiile de electricitate, petrol si gaze.

Deocamdata, pietele europene si economia sunt mai putin dependente de uriasi din AI si tehnologie decat cele ale SUA, ceea ce, in contextul temerilor legate de sustenabilitatea cererii pentru AI, le face atractive, noteaza Bloomberg.

In SUA, AI pare ca inghite tot. Se estimeaza ca in acest an companiile de tip "hyperscaler" vor cheltui aproape 800 de miliarde de dolari sub forma de cheltuieli de capital (capex) - o suma de aproximativ zece ori mai mare decat cea cheltuita in 2019, noteaza The Wall Street Journal.

Raportate la PIB, investitiile in echipamente tehnologice si software au depasit deja nivelurile maxime inregistrate in perioada bulei "dot-com", ceea ce a contribuit la obtinerea, de catre companii, a celor mai bune rezultate trimestriale din 2021 incoace.

Conform unor noi estimari realizate de economistul Stijn van Nieuwerburgh si publicate de Brookings Institution, investitiile totale in centre de date si in infrastructura aferenta inteligentei artificiale vor insuma, in perioada 2025-2032, 10.300 de miliarde de dolari.

Aceasta reprezinta o pondere uluitoare de 3,6% din PIB, in medie, pe an. Niciodata pana acum economia SUA nu a fost atat de dependenta de dezvoltarea unei singure industrii. Cu toate acestea, a calculat Goldman Sachs, AI a contribuit cu doar 0,1 puncte procentuale la cresterea PIB din ultimul an. Din trimestrul II 2025 si pana in trimestrul II 2026, ecomomia SUA a crescut cu 2,2%.

Explicatia sta in faptul ca o buna parte din infrastructura fizica pentru AI, cum ar fi cipuri avansate si componente, este produsa in afara SUA. De aceea, aceste cheltuieli reprezinta importuri, nu contributie la economie.

Economistii au facut observatia ca cheltuielile de capital masive pe centre de date si software de inteligenta artificiala au inlocuit partial - sau chiar au "eliminat" - investitiile pe care companiile le-ar fi directionat, in alte conditii, catre alte domenii productive din cadrul ciclului economic intern.

De asemenea, hyperscalerii din SUA sunt companii multinationale, asa ca nu toate investitiile lor sunt in SUA. Estimarile sugereaza ca aproximativ 30% din cheltuielile lor de capital se indreapta catre centre de date din strainatate. Nici toate cheltuielile de capital nu sunt legate strict de inteligenta artificiala. Totusi, un server asamblat in strainatate va zumzai la un moment dat intr-un centru de date din Virginia sau Ohio, dand de munca localnicilor. Dar un centru de date va consuma si apa si energie, intrand in competitie directa cu fabrici industriale, cu agricultura si comunitatile locale. Nu toate proiectele de centre de date vor supravietui opozitiei publicului, pericolul fiind crearea de incertitudini in dezvoltarea sectorului. In prezent, ele creeaza probleme bancii centrale, care se vede in situatia de a pune in balanta efectul pozitiv al bulei AI, aportul de crestere economica, si pe cel negativ, inflatia creata mai ales prin concurenta pentru energie si alte resurse. La sedinta de politica monetara din aceasta saptamana, Fed a mentinut dobanzile de politica monetara. Presedintele Kevin Warsh a sugerat ca boom-ul AI ar putea fi mai sensibil la dobanzi decat s-a crezut, ceea ce inseamna ca banca centrala va putea raci economia, franand inflatia, cu mai putine cresteri de dobanda. Fed a majorat ultima data dobanzile in septembrie. Unii analisti de top vad o noua crestere in decembrie. Daca nu isi calibreaza cum trebuie politica monetara, Fed risca sa sparga bula tech si AI. Dar daca pariul reuseste, capabilitatile AI ale SUA vor fi de neegalat. In zona euro, presedinta BCE Christine Lagarde crede ca AI si energia verde ajuta regiunea sa infrunte socul energetic. Insa economistii bancii centrale au avertizat recent ca daca SUA pierd pariul pe AI, efectele le vor simti si altii. Ei noteaza ca investitorii ar putea avea motive intemeiate sa plateasca preturi ridicate pentru companii ale caror profituri viitoare sunt extrem de greu de prevazut. ￅnsa istoria sugereaza ca revolutiile tehnologice tind sa genereze avant si, in cele din urma, corectie.