Zf 24

Philip Morris Romania a investit peste 1,1 miliarde de dolari in Romania de la intrarea pe piata, in 1993, din care 730 milioane dolari in fabrica din Otopeni, reconvertita din 2017 intr-o platforma industriala dedicata consumabilelor pentru produsele fara fum. In prezent, peste 90% din productia locala merge la export, in 54 de piete, pe cinci continente.

In contextul fiscal actual, industriile care au productie locala, exporturi, locuri de munca si contributii fiscale consistente devin piese importante in echilibrul economic. Din aceasta perspectiva, PMI asteapta de la stat predictibilitate fiscala, reglementare proportionala cu riscul, bazata pe date, si aplicarea consecventa a legii, mai ales in raport cu piata ilicita.

Mai multe despre planurile companiei si nevoile mediului de afaceri a povestit Razvan Balaban, Senior Manager Institutional Affairs la Philip Morris International intr-un interviu pentru Ziarul Financiar.

Ziarul Financiar: La cat se ridica investitiile Philip Morris in Romania, in ultimii 30 de ani si in ce au constat ele? Ce investitii a derulat compania in 2025 si ce planuri are pentru 2026?

Razvan Balaban : Investitiile mari au o particularitate: la inceput apar in bilantul companiei, iar dupa cativa ani, se vad in anatomia unei economii. Pentru Philip Morris International (PMI), Romania este un asemenea caz. Suntem aici din 1993, iar investitiile totale au depasit 1,1 miliarde de dolari. Cea mai profunda transformare s-a produs in Otopeni, unde, din 2017, peste 730 de milioane de dolari au fost investiti in reconversia fabricii intr-o platforma industriala de inalta tehnologie, dedicata consumabilelor pentru produsele fara fum.

In 2025, investitiile au mers catre acea parte a industriei care nu face zgomot, dar decide competitivitatea: eficienta operationala, digitalizare, sustenabilitate, control al calitatii si pregatirea oamenilor. Sunt investitii care nu cauta efectul de vitrina, ci rezistenta pe termen lung a unei platforme industriale. In industrie, progresul rar arata ca o revolutie. De multe ori arata ca o linie care produce mai precis, un proces mai curat, o echipa care poate lucra la standard global fara improvizatie.

Pentru 2026, directia este continuitatea inteligenta: consolidarea fabricii Philip Morris Romania din Otopeni ca hub strategic de productie si export in reteaua PMI, investitii in performanta si in oameni, cu aceeasi conditie de fond: predictibilitate. Capitalul industrial nu se sperie de reguli stricte, se sperie de reguli care isi schimba forma din mers. Intr-o perioada in care Romania are nevoie de venituri recurente la buget, exporturi si locuri de munca productive, regula stabila devine un avantaj economic concret, nu o chestiune de confort pentru companii.

De aceea, industria tutunului trebuie privita lucid, prin contributia ei reala: productie locala, taxe, exporturi, salarii, competente si furnizori romani care cresc in jurul acestor platforme. O industrie devine strategica atunci cand valoarea pe care o creeaza ramane vizibila in economia tarii. Iar in cazul nostru, valoarea se vede in buget, in balanta comerciala, in firmele romanesti din lantul de furnizare si in oamenii care lucreaza cu standarde industriale globale, aici, in Romania.

Ce pondere au exporturile in vanzarile totale ale fabricii din Romania si catre ce piete merg ele?

Razvan Balaban : O fabrica este cu adevarat competitiva abia atunci cand produsele ei sunt alese de piete care nu au niciun motiv sa fie indulgente. In cazul fabricii noastre din Otopeni, peste 90% din productie merge la export, in 54 de piete, pe cinci continente. Asta spune ceva foarte concret despre Romania: aici se poate produce la standarde globale, constant, in volume mari si cu disciplina industriala.

Japonia este exemplul cel mai puternic. Este o piata care nu cumpara promisiuni, ci consecventa: calitate, trasabilitate, control, disciplina de livrare. Cand un produs fabricat in Otopeni ramane prezent intr-o piata atat de exigenta, mesajul depaseste povestea unei companii. Spune ca Romania are oameni, procese si capacitate industriala care pot concura cu economii obisnuite sa fie privite ca repere de performanta.

Pentru Romania, aceste exporturi conteaza intr-un moment in care balanta comerciala, competitivitatea industriala si veniturile recurente la buget sunt deja in centrul discutiei economice. Fiecare livrare externa inseamna capacitate de productie folosita aici, salarii platite aici si furnizori romani integrati intr-un lant global. Exportul care conteaza nu se opreste la vama. Se intoarce in economie sub forma de comenzi, taxe, competente si incredere in ceea ce se poate fabrica in Romania.

Cum estimati ca va fi anul 2026 pentru economia locala in general si pentru Philip Morris Romania in particular? Care sunt principalele 3 masuri pe care le asteptati de la Guvern pentru mediul de afaceri?

Razvan Balaban : Cand bugetul este sub presiune, economia reala se vede mai clar: cine produce, cine exporta, cine plateste taxe constant, cine tine furnizori romani in lucru. Romania este deja intr-un proces de consolidare fiscala, iar in 2026 vor conta mai ales investitiile care aduc valoare masurabila in economie. Intr-un astfel de context, industriile care au productie locala, exporturi, locuri de munca si contributii fiscale consistente devin piese importante in echilibrul economic al tarii.

Pentru Philip Morris Romania, 2026 inseamna sa mentinem platforma industriala din Otopeni in forma competitiva: performanta operationala, oameni bine pregatiti, eficienta, calitate si capacitatea de a livra constant in piete exigente. O fabrica de export nu traieste din inertie. Trebuie tinuta permanent in ritmul retelelor globale in care concureaza, iar pentru asta ai nevoie de decizii de investitii luate cu orizont, nu sub presiunea schimbarilor de moment.

Din perspectiva mediului de afaceri, cele trei masuri care conteaza cel mai mult sunt, de fapt, zone de interes comun cu statul. Prima: predictibilitate fiscala, pentru ca un calendar fiscal respectat ajuta si bugetul, si investitiile. A doua: reglementare proportionala cu riscul, bazata pe date, astfel incat sanatatea publica, inovarea si economia legala sa poata functiona coerent. A treia: aplicarea consecventa a legii, mai ales in raport cu piata ilicita. O reglementare inteligenta se recunoaste simplu: oamenii o inteleg, piata o poate urma, iar statul o poate aplica fara ambiguitati.

Cum se implica PMI in reducerea pietei negre a produselor cu tutun si nicotina si pentru scaderea consumului in cazul minorilor?

Razvan Balaban : In comertul legal, fiecare produs lasa o amprenta clara: cine l-a fabricat, cine l-a distribuit, cine l-a vandut, ce taxe s-au platit, ce reguli s-au aplicat. In comertul ilicit, aceste mecanisme dispar, inclusiv una dintre barierele esentiale in fata accesului minorilor: verificarea varstei. De aceea, reducerea pietei negre si prevenirea accesului minorilor se intalnesc in acelasi punct: capacitatea statului si a pietei legale de a pastra controlul.

Pe zona protectiei minorilor, Romania are deja unul dintre cele mai ferme cadre legislative din Uniunea Europeana: interdictie clara de vanzare catre minori, obligatii de verificare a varstei, sanctiuni importante pentru comercianti si raspundere directa pentru vanzator. De aici inainte, progresul tine mai ales de aplicarea zilnica a regulii: la casa de marcat, in online, la livrare, in fiecare interactiune dintre comerciant si cumparator. Verificarea varstei trebuie sa devina un gest firesc, nu o exceptie si nici o situatie incomoda. Cand o regula este aplicata calm, repetat si fara ambiguitate, incepe sa schimbe comportamente.

In canalele pe care le controlam direct, avem politici stricte si experienta practica acumulata in timp: verificari de varsta, solutii digitale pentru online, verificare la livrare, training pentru parteneri, clauze contractuale ferme si controale de conformitate. Nu credem ca o singura companie poate rezolva singura o problema de piata, dar putem contribui util intr-un efort comun, alaturi de autoritati, retaileri, platforme online si curieri. Asta inseamna, pentru noi, sa fim parte din solutie: sa punem la comun instrumente care functioneaza in practica si sa ajutam ca regula corecta sa ajunga consecvent acolo unde conteaza, in contactul direct cu consumatorul.

In ultimii ani, dialogul dintre companii si decidenti a devenit tot mai complex. Care este cea mai mare provocare atunci cand trebuie sa explici decizii sau pozitii corporative intr-un spatiu public polarizat?

Razvan Balaban : Polarizarea are un efect periculos: face ca nuanta sa para suspecta exact acolo unde nuanta este indispensabila. In domeniul nostru, dezinformarea lucreaza prin amestec. Pune in aceeasi propozitie tigarile, produsele fara fum, minorii, nefumatorii si fumatorii adulti, pana cand diferentele relevante dispar. Or, primul reper trebuie sa ramana limpede: cel mai bine este sa nu incepi sa fumezi, iar daca fumezi, sa renunti complet. Insa pentru adultii care altfel ar continua sa fumeze, accesul la informatie corecta poate conta decisiv in alegerea lor.

Produsele fara fum nu sunt lipsite de riscuri si contin nicotina, care creeaza dependenta. Dar nici nu pot fi tratate ca si cum ar fi identice cu tigarile. Diferenta esentiala este arderea. Acolo apare fumul, iar odata cu el niveluri ridicate de substante nocive. Cand aceasta diferenta este stearsa din conversatie, nimeni nu este mai protejat. Devine doar mai greu pentru fumatorul adult sa inteleaga ce optiuni are, iar pentru decident sa reglementeze proportional cu realitatea din teren.

De aceea, provocarea noastra este sa vorbim clar, cu date, fara promisiuni facile si fara simplificari comode. Increderea nu se cere, se acumuleaza: prin transparenta, prin dialog cu autoritati, experti, medici, jurnalisti si prin asumarea ferma a faptului ca aceste produse nu sunt pentru minori sau nefumatori. O dezbatere serioasa trebuie sa pastreze ordinea lucrurilor: protectie stricta pentru minori, prevenirea inceperii consumului in randul nefumatorilor si informatie corecta pentru adultii care fumeaza si care ar putea alege alternative cu un profil de risc mai redus decat continuarea fumatului.

Ziarul Financiar urmareste constant impactul reglementarilor asupra economiei. Care sunt, din experienta dvs., acele politici publice care pot face diferenta intre stagnare si progres real in sanatatea publica si in economie?

Razvan Balaban : O politica publica se judeca dupa efectele ei, nu dupa intentia cu care a fost scrisa. Hartia suporta orice obiectiv, piata arata ce functioneaza. In domeniul nostru, diferenta dintre stagnare si progres apare cand reglementarea leaga corect trei realitati: ce spune stiinta despre produse, cum se comporta consumatorii si ce poate aplica statul in mod consecvent. Cand una dintre aceste realitati este ignorata, regula poate parea solida, dar rezultatul din teren ramane slab.

In sanatatea publica, progresul cere diferentiere. Tigarile si produsele fara fum nu au acelasi profil de risc si nu ar trebui tratate ca si cum diferenta dintre ele nu ar exista. Asta nu inseamna reguli mai relaxate, ci reguli mai exacte: protectie stricta pentru minori si nefumatori, comunicare responsabila catre adultii care fumeaza si un cadru care sa nu impinga volume spre piata ilicita. Cand politica publica sterge diferente relevante, consumatorul adult primeste mai putina informatie, iar statul mai putin control.

In economie, aceeasi logica se traduce prin coerenta si predictibilitate. La nivel european, discutia se poarta pe mai multe straturi ale aceluiasi cadru: TED, directiva privind taxarea produselor din tutun si a noilor categorii; TPD, directiva care stabileste regulile de produs, de la fabricare si prezentare pana la vanzare; si TAD, directiva privind publicitatea si sponsorizarea. Pentru public poate suna tehnic, dar efectul este foarte concret: taxarea, regulile de produs si comunicarea responsabila catre adultii care fumeaza trebuie sa lucreze in aceeasi logica. O reglementare inteligenta nu confunda severitatea cu eficienta: pune ordine, reduce riscuri, tine consumatorul in economia legala si lasa statului parghiile prin care poate controla, taxa si proteja.

Daca ar fi sa explicati, intr-o singura idee, care este miza economica si sociala a tranzitiei catre alternative fara fum, care ar fi aceea?

Razvan Balaban : Miza poate fi spusa simplu: mai putina ardere in consum si mai multa valoare adaugata in economie. Pentru adultii care fumeaza si nu renunta, alternativele fara fum pot insemna o indepartare de tigari. Pentru Romania, aceeasi tranzitie poate insemna investitii, tehnologie, exporturi, valoare adaugata, venituri bugetare, furnizori romani si competente industriale care se formeaza in tara.

Aceasta este partea cea mai interesanta a transformarii: o schimbare de produs poate deveni, daca este reglementata inteligent, si o schimbare de profil economic. De aceea, tranzitia are nevoie de echilibru: reguli ferme pentru minori, informatie corecta pentru fumatorii adulti, combaterea pietei ilicite si predictibilitate pentru investitii.