Opinii

Canada a intrat in 2025 cu o teama justificata: revenirea presedintelui american Donald Trump la Casa Alba si promisiunea sa de a impune un tarif vamal generalizat asupra importurilor canadiene pareau sa anunte o furtuna economica de proportii. Numerosi analisti avertizau ca o taxa de 25% aplicata tuturor bunurilor canadiene ar putea impinge economia in recesiune pana la mijlocul anului 2025, cu un impact estimat la 2,6% din PIB - aproximativ 78 de miliarde de dolari - si o povara de aproape 1.900 de dolari anual pentru fiecare cetatean. Camera de Comert a Canadei vorbea deschis despre un risc sistemic, iar climatul public era dominat de anxietate. Totusi, la aproape doi ani de la declansarea conflictului comercial, datele arata ca economia canadiana nu doar ca a rezistat, ci a si depasit asteptarile, contrazicand scenariile pesimiste formulate in 2024.

Unul dintre primele semnale ale rezilientei economice a venit in decembrie 2025, cand Banca Canadei a decis sa mentina rata cheie la 2,25%, refuzand sa injecteze stimulente suplimentare intr-o economie care, contrar previziunilor, dadea semne clare de consolidare. Analistii au interpretat aceasta decizie drept o confirmare a faptului ca economia canadiana a reusit sa absoarba socul tarifelor americane fara a-si pierde echilibrul. Andrew Kelvin, seful strategiei de dobanzi la TD Securities, declara pentru Bloomberg ca tonul Bancii Canadei va fi "constructiv, la limita triumfului", subliniind ca, desi riscurile comerciale persista, datele privind ocuparea fortei de munca si activitatea economica s-au imbunatatit vizibil.

Aceasta imbunatatire nu a fost un accident. In trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul Canadei a crescut cu o rata anualizata de 2,6%, cea mai rapida expansiune de la finalul lui 2024. Cresterea a compensat declinul de 1,8% din trimestrul precedent, declin cauzat in principal de scaderea exporturilor de bunuri - exact segmentul cel mai vulnerabil la tarifele impuse de Washington. Faptul ca economia a reusit sa recupereze atat de rapid pierderile a fost interpretat de economisti drept dovada existentei unui fundament economic solid, capabil sa amortizeze socuri externe majore.

Un alt element surprinzator a fost comportamentul pietei muncii. In ciuda presiunilor comerciale, Canada a adaugat 53.600 de locuri de munca in noiembrie 2025, marcand al treilea trimestru consecutiv de crestere a angajarilor. Rata somajului a scazut la 6,5%, cel mai redus nivel din iulie 2024. Pentru o economie aflata sub amenintarea unui tarif generalizat, aceste cifre au fost nu doar neasteptate, ci remarcabile. Michael Davenport, economist principal la Oxford Economics, a subliniat ca "rezultatele peste asteptari ale PIB-ului, impreuna cu raportul excelent privind locurile de munca", au determinat Banca Canadei sa renunte la ideea unei noi reduceri a dobanzii.

Dar cum a reusit Canada sa evite recesiunea anticipata? Raspunsul tine de o combinatie de factori structurali si politici. In primul rand, economia canadiana a beneficiat de o diversificare mai mare a exporturilor decat se anticipase. Desi Statele Unite raman principalul partener comercial, companiile canadiene au accelerat in mod vizibil eforturile de a-si extinde pietele in Europa si Asia, reducand dependenta de piata americana. In al doilea rand, consumul intern a ramas robust, sustinut de o piata a muncii surprinzator de dinamica. In al treilea rand, guvernul federal a adoptat o strategie de adaptare rapida la noile conditii comerciale, evitand reactiile impulsive si concentrandu-se pe mentinerea stabilitatii macroeconomice.

Totusi, cel mai important factor a fost cadrul comercial existent intre Canada, Statele Unite si Mexic. Acordul CUSMA (Canada-US-Mexico Agreement), succesorul NAFTA, a oferit Canadei o plasa de siguranta esentiala. Prim-ministrul Mark Carney declara in septembrie 2025 ca "85% din comertul nostru cu Statele Unite nu este supus tarifelor", subliniind ca nicio alta tara nu beneficiaza de o relatie comerciala atat de favorabila cu Washingtonul. Aceasta realitate a limitat impactul tarifelor generalizate, care nu au putut afecta sectoarele protejate de acord.

Cu toate acestea, umbrele viitorului sunt departe de a se fi risipit. Administratia americana a semnalat ca este dispusa sa lase CUSMA sa expire in iulie 2026, cand acordul intra in prima perioada de revizuire. Oficialii americani au sugerat ca acordul ar putea fi renegociat, modificat sau chiar abandonat - scenarii care ar genera un soc comercial mult mai sever decat tarifele initiale. In acest context, rezilienta actuala a economiei canadiene, desi impresionanta, nu garanteaza o protectie totala impotriva turbulentelor viitoare.

Pentru Canada, miza renegocierii CUSMA este uriasa. Economia canadiana este profund integrata cu cea americana, iar orice perturbare majora ar afecta lanturile de aprovizionare, investitiile si competitivitatea industriei. In acelasi timp, experienta ultimilor doi ani a demonstrat ca economia canadiana este mai flexibila si mai adaptabila decat se credea. Capacitatea de a absorbi socuri externe, de a se reorienta rapid si de a mentine stabilitatea macroeconomica in conditii ostile reprezinta un avantaj strategic important.

Canada a reusit, asadar, sa depaseasca cu bine impasul impus de tarifele americane datorita unei combinatii de rezilienta structurala, politici economice prudente si protectia oferita de cadrul comercial nord￢american. Desi provocarile nu s-au incheiat, iar renegocierea CUSMA ar putea deschide un nou capitol de incertitudine, performanta economica din 2025 arata ca economia canadiana nu este atat de vulnerabila pe cat se credea initial. Lectia principala este clara: intr-o lume marcata de volatilitate geopolitica, adaptabilitatea si diversificarea raman cele mai eficiente instrumente de protectie economica. Canada a demonstrat ca le poate folosi cu succes, iar acest lucru ii ofera un avantaj important in fata provocarilor ce vor urma.

Daniel Deleanu este fost profesor universitar, scriitor si jurnalist roman.