Zf 24

O analiza punctuala a datelor recent publicate arata ca investitiile straine directe ale nerezidentilor au insumat, in primul semestru al anului 2026, doar 669 de milioane de euro, fata de 3,72 miliarde de euro in perioada corespunzatoare din 2025, ceea ce echivaleaza cu o reducere de aproximativ 82 la suta. Este o cifra ce atrage atentia si care, pentru o buna intelegere, necesita unele clarificari.

Descompunerea pe componente a evolutiei ISD in primul semestru al acestui an arata ca toate cele trei componente au contribuit la scadere: din cele aproximativ 3,05 miliarde de euro cu care semestrul I 2026 se situeaza sub perioada corespunzatoare din 2025, circa 1,2 miliarde provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde din participatiile la capital, iar 1,1 miliarde din creditele intra-grup.

Totodata, concentrarea evolutiei in trimestrul al doilea este evidenta. In acest interval, fluxul total al investitiilor nerezidentilor a fost negativ, in cuantum de ￢521 milioane de euro, ceea ce reprezinta cel mai scazut nivel trimestrial din 2013 si pana in prezent.

Determinantul principal al evolutiei ISD in perioada curenta il constituie componenta profiturilor reinvestite, care a consemnat un sold negativ de ￢1.124 milioane de euro. Acesta se calculeaza ca diferenta intre profitul obtinut de companiile cu capital strain si dividendele distribuite actionarilor. Un rezultat negativ arata ca dividendele repartizate in perioada de raportare au depasit profitul realizat. O astfel de situatie survine, de regula, atunci cand se distribuie un volum ridicat de dividende (din profiturile aferente perioadelor anterioare) iar profitabilitatea curenta se reduce (ceea ce este explicabil in contextul incetinirii economiei, al riscurilor in crestere si al nivelului sporit de incertitudine).

Totodata, exista un element de calendar de care nu se poate face abstractie: distribuirea profitului aferent exercitiului financiar precedent are loc, de regula, in prima parte a anului, pana cel tarziu in luna iunie. Prin urmare, o parte din reducerea mentionata in semestrul intai reflecta o concentrare sezoniera a platilor de dividende, iar in a doua parte a anului indicatorul ar putea consemna o revenire partiala. Efecte similare au fost observate si in alti ani. Astfel, profiturile reinvestite au fost negative in trimestrul al doilea in fiecare dintre ultimii trei ani (￢723 milioane de euro in 2024 si ￢390 milioane in 2025), ceea ce confirma concentrarea distribuirilor de dividende in aceasta parte a anului.

Valoarea din 2026 este insa cu aproximativ 55 la suta mai ampla decat cea din 2024, iar aceasta diferenta sugereaza o reducere efectiva a profitabilitatii operationale a companiilor cu capital strain, si nu doar un efect de calendar. Datele privind profiturile sunt deocamdata provizorii si se bazeaza pe estimari ale firmelor, astfel incat interpretarea ramane sub rezerva unor revizuiri ulterioare.

Factorului descris mai sus i se adauga, cu o contributie mult mai redusa, nivelul usor negativ al participatiilor la capital. Specific pentru perioada mentionata, nivelul negativ al participatiilor la capital se poate explica, printre altele, prin corelare cu tranzactia importanta asociata vanzarii unui lant important de magazine de retail, de la o entitate nerezidenta catre una rezidenta.

Asadar, concluzionand, nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzatoare a anului anterior are trei explicatii principale: prima este legata de distributia dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel putin partial in a doua parte a anului, a doua tine de reducerea profitabilitatii operationale (corelata cu incetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociata unei conjuncturi specifice.

ISD alaturi de fondurile europene contribuie la finantarea deficitului de cont curent prin fluxuri negeneratoare de imprumuturi suplimentare, ceea ce este important din perspectiva sustenabilitatii echilibrelor macroeconomice. Ca urmare a evolutiilor descrise mai sus, pentru moment, componenta care nu genereaza datorie se restrange, iar finantarea se deplaseaza catre instrumente ce vor conduce la o crestere a datoriei externe.

Deciziile privind repartizarea profitului - cat se distribuie si cat se reinvesteste - sunt sensibile la perceptia asupra perspectivelor economice si la gradul de predictibilitate a cadrului in care opereaza companiile. Din aceasta perspectiva, evolutia consemnata in primul semestru transmite un semnal care nu poate fi ignorat. Pentru a inversa aceasta tendinta si a consolida credibilitatea in fata partenerilor internationali, in opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale sa ofere repere certe, iar o masura primordiala este finalizarea si asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor.

Totodata, fondurile europene (in special componentele de tip grant) nu mai reprezinta doar un sprijin pentru investitia publica, ci una dintre putinele resurse semnificative ce permit finantarea dezechilibrului extern fara a majora stocul de datorie.

Granturile europene au devenit pentru Romania una dintre sursele consistente de capital extern ce nu genereaza datorie, intr-un context in care cealalta sursa traditionala (investitiile straine directe - ISD) s-a comprimat semnificativ in perioada curenta. Maximizarea gradului de absorbtie a acestora ramane un obiectiv national prioritar.

Pentru Romania, miza este mai importanta decat faptul ca investitiile ajuta la finantarea deficitului de cont curent. Ele aduc tehnologie, know-how si integrarea companiilor locale in lanturi internationale de valoare. Nu trebuie sa uitam faptul ca unul dintre motoarele incurajarii investitiilor straine este reprezentat de increderea intr-un climat favorabil afacerilor, atat pe plan intern cat si international. Capitalul acumulat poate avea rol de amortizor vis a vis de unele riscuri specifice investitiilor, insa, in perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amana unele decizii, ce in final determina unele externalitati negative asupra mediului macro-financiar.