Eveniment

Agentia de rating Moody's a decis, vineri noapte, pastrarea Romaniei in categoria "investment grade", recomandata pentru investitii, tara noastra primind ratingul Baa3 cu perspectiva negativa.

Masurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, precum cresterea TVA-ului si eliminarea subventiilor la energie au fost suficiente pentru a convinge prestigioasa organizatie americana ca tara noastra inca este un loc sigur pentru investitii.

Mentinerea tarii noastre in categoria recomandata pentru investitii are o miza cruciala pentru dobanzile la care statul se imprumuta pe pietele externe. Aceste dobanzi, mai apoi, sunt considerate de referinta pentru creditarea companiilor, dar si a persoanelor fizice.

Vedeti mai jos pe larg decizia Moody's:

Moody's Ratings (Moody's) a confirmat astazi ratingurile Romaniei pentru emitent pe termen lung si pentru datoria senior neasigurata la Baa3 si a confirmat, de asemenea, ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3 . Ratingurile pe termen scurt au fost, de asemenea, confirmate la Prime-3 . Perspectiva ramane negativa.

Decizia de a mentine perspectiva negativa reflecta riscurile semnificative de implementare asociate programului ambitios de consolidare fiscala al guvernului. Masurile fiscale adoptate de guvern in iulie si septembrie anul acesta au imbunatatit semnificativ perspectivele fiscale ale Romaniei fata de asteptarile noastre din momentul in care perspectiva a fost schimbata la negativa de la stabila, in martie. Masurile de consolidare combinate depasesc 3% din PIB in 2025 si 2026, cu majorari de TVA si inghetarea indexarilor salariilor si pensiilor in sectorul public fiind principalii contributori.

Cu toate acestea, riscurile de implementare raman semnificative, legate de mentinerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei in cheltuieli si atingerea tintelor de venituri, precum si riscul ca impactul negativ asupra cresterii economice al pachetului sa submineze efortul de consolidare fiscala.

Confirmarea ratingului Baa3 pentru Romania este sustinuta de potentialul solid de crestere al economiei si de nivelurile ridicate de avutie in comparatie cu omologii. In acelasi timp, profilul de credit al Romaniei este constrans de o susceptibilitate ridicata la riscuri de eveniment, determinata de expunerea crescuta la risc geopolitic din cauza proximitatii fata de razboiul din Ucraina (Ca stabil).

Plafoanele pe termen lung pentru tara in moneda locala si valutara raman neschimbate la A2 . Diferenta de patru trepte intre plafonul in moneda locala si ratingul suveran reflecta o amprenta guvernamentala moderata in economie, predictibilitatea moderata a actiunilor guvernamentale si fiabilitatea institutiilor cheie, precum si riscuri moderate de vulnerabilitate politica si externa. In calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), politicile fiscale si macroeconomice ale Romaniei sunt supuse evaluarilor regulate ale Comisiei Europene, iar interconectarea puternica prin legaturi comerciale si investitionale minimizeaza riscul restrictiilor de transfer si convertibilitate in opinia noastra.

RATIUNEA PENTRU MENTINEREA PERSPECTIVEI NEGATIVE

Am schimbat perspectiva Romaniei la negativa in martie anul acesta pentru a reflecta riscul ca, in lipsa adoptarii unor masuri suplimentare de consolidare fiscala, puterea fiscala a Romaniei s-ar slabi semnificativ in anii urmatori. La acel moment, ne asteptam ca datoria sa depaseasca 70% din PIB pana la sfarsitul anilor 2020, de la aproximativ 50% in 2023. Acest lucru reflecta in primul rand un deficit fiscal care a ajuns la 9,3% din PIB la finalul lui 2024, iar despre care ne asteptam atunci sa scada doar treptat in anii urmatori.

Parlamentul Romaniei a adoptat in iulie un pachet semnificativ de consolidare fiscala, cu masuri totalizand 0,6% din PIB in 2025 si aproximativ inca 2,4% din PIB in 2026, determinate in principal de majorarile de TVA si inghetarea indexarilor pentru pensii si salarii in sectorul public in 2026. Un pachet suplimentar vizand atat masuri fiscale, precum majorarea impozitelor pe proprietate, cat si masuri pentru imbunatatirea functionarii administratiei publice si a companiilor de stat, a fost adoptat la inceputul lui septembrie.

Acest lucru ne-a determinat sa ne revizuim prognoza de deficit pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% estimat in martie, cu ipoteza unei reduceri suplimentare a deficitului in 2027 si ulterior, ceea ce ne conduce acum sa proiectam stabilizarea datoriei la aproximativ 65% din PIB. Masurile adoptate deschid o cale pentru a contine cresterea poverii datoriei guvernamentale, mentinand puterea fiscala si profilul general de credit al Romaniei in linie cu omologii cu rating Baa3.

Totusi, vedem riscuri semnificative privind implementarea cu succes a planului de consolidare fiscala, care, daca se materializeaza, ar conduce la un rezultat fiscal mai slab decat cel asteptat si justifica mentinerea perspectivei negative.

In primul rand, nu este sigur daca coalitia de patru partide (PNL, USR, PSD si UDMR), formata in iunie, poate ramane unita si poate mentine sprijinul politic pentru consolidare fiscala in fata opozitiei populare si politice. De asemenea, consolidarea fiscala de succes va depinde de guvern, care, la momentul oportun, va trebui sa prezinte un plan detaliat pentru reducerea continua a deficitului si dupa 2027. In al doilea rand, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta cresterea economica mai mult decat presupunem in prezent, subminand potential efortul de reducere a deficitului. In al treilea rand, istoricul Romaniei de management fiscal slab ar putea face ca guvernul sa intampine dificultati in atingerea tintelor de cheltuieli si de venituri incluse in plan.

RATIUNEA PENTRU CONFIRMAREA RATINGULUI Baa3

Confirmarea ratingului Baa3 al Romaniei este sustinuta de potentialul solid de crestere al economiei, precum si de nivelurile relativ ridicate de avutie, care sprijina puterea economica a tarii. In ciuda acestor puncte forte, provocarile din anumite domenii, precum controlul coruptiei si eficienta politicii fiscale, fac ca puterea institutiilor si a guvernantei Romaniei sa fie oarecum mai slaba decat cea a omologilor cu rating similar.

Profilul de credit al Romaniei este, de asemenea, constrans de o susceptibilitate relativ ridicata la riscuri de eveniment, determinata de expunerea la risc geopolitic, avand in vedere proximitatea fata de razboiul din Ucraina. Expunerea Romaniei la risc geopolitic este afectata si de implicarea diminuata a SUA in securitatea europeana.

CONSIDERATII PRIVIND MEDIUL, SOCIALUL SI GUVERNANTA (ESG)

Scorul ESG al Romaniei de 3 reflecta o expunere redusa la riscuri de mediu, precum si riscuri sociale moderate si provocari de guvernanta in domenii precum controlul coruptiei si managementul politicii fiscale, care au contribuit la slabirea rapida a indicatorilor fiscali ai guvernului. Romania este expusa la demografie nefavorabila, din cauza imbatranirii populatiei si a emigratiei nete, precum si la un acces mai slab la servicii de baza decat multi dintre omologii regionali.

PIB/capita (PPP, USD): 46.906 (2024)

Crestere PIB real (%): 0,8% (2024)

Rata inflatiei (IAPC, % dec/dec): 5,5% (2024)

Balanta bugetului general/PIB: -9,3% (2024)

Balanta contului curent/PIB: -8,4% (2024)

Datoria externa/PIB: 57,9% (2024)

Rezilienta economica: baa2

Istoric de default: cel putin un eveniment de default (pe obligatiuni si/sau imprumuturi) inregistrat din 1983.

La 10 septembrie 2025, un comitet de rating a fost convocat pentru a discuta ratingul Guvernului Romaniei. Principalele puncte ridicate in cadrul discutiei au fost: forta fiscala sau financiara a emitentului, inclusiv profilul datoriei, s-a diminuat semnificativ. Alte puncte de vedere ridicate au inclus: fundamentele economice ale emitentului, inclusiv forta economica, nu s-au schimbat semnificativ. Forta institutiilor si a guvernantei emitentului nu s-a schimbat semnificativ. Susceptibilitatea emitentului la riscuri de eveniment nu s-a schimbat semnificativ.

FACTORI CARE POT CONDUCE LA O IMBUNATATIRE SAU RETROGRADARE A RATINGURILOR

Perspectiva negativa semnaleaza ca ratingul este putin probabil sa fie imbunatatit pe termen scurt. Perspectiva ar fi probabil revenita la stabila daca povara datoriei guvernamentale si indicatorii de accesibilitate a datoriei ar evolua, in linii mari, in conformitate cu sau mai favorabil decat asteptarile noastre actuale. Acest lucru ar necesita implementarea completa si eficienta a programului de consolidare fiscala adoptat in iulie si septembrie 2025, cu un proces de consolidare fiscala care sa continue probabil si dupa 2026.

Ratingurile Baa3 ale Romaniei ar fi probabil retrogradate daca am concluziona ca guvernul nu va putea implementa planul sau de consolidare fiscala intr-un mod eficient, ceea ce ar conduce la o evolutie semnificativ mai slaba a indicatorilor fiscali-cheie ai guvernului decat asteptarile noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slabiciuni in capacitatea institutiilor de a implementa in mod eficient un program amplu si complex de consolidare.

O crestere semnificativa a riscului geopolitic provenind din razboiul din Ucraina sau o presiune sporita asupra finantarii deficitului extern ridicat al Romaniei ar adauga, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului.