Opinii

Anul trecut in noiembrie, la Gala anuala a ZF 2024, l-am avut invitat special pe Gerard Baker, fostul editor-sef si actualmente editor - at - large la Wall Street Journal, cel mai mare ziar de business din lume. Inevitabil, la cafea, am vorbit despre media, despre viitorul nostru - Wall Street Journal are si editia print, asa cum are si Ziarul Financiar -, am vorbit despre cum partea digitala a Wall Street Journal a devenit mai puternica decat distributia traditionala.

Pe de alta parte, prin acest acces digital prin intermediul Internetului, toata lumea are accesul instantaneu, in acelasi timp cu americanii, la continutul Wall Street Journal, ceea ce inainte era imposibil. Ne place sau nu ne place, pentru ca am fost cei mai loviti prin prabusirea printului, punerea ziarelor pe net, cu sau fara plata, este evenimentul cel mai important din istoria ziarelor, pentru ca este o democratizare globala a continutului. Poti sa citesti Wall Street Journal de pe telefonul tau mobil in metroul din Bucuresti, in acelasi timp cu un bancher de pe Wall Street, este ceva incredibil.

In cadrul discutiei cu Gerard Baker am ajuns si la retorica ziarelor, publicatiilor, noilor platforme de continut. Remarca lui a fost ca retorica de dreapta, capitalista, pierde teren in marile publicatii pentru simplu fapt, printre altele, ca noile generatii de ziaristi ies de pe bancile universitatilor americane cu o retorica de stanga, socialista, comunista, progresista, si devin principalii critici ai capitalismului, ai marilor companii, ai miliardarilor, ai celor care au facut averi etc.

In aceste conditii este greu sa vinzi un eveniment dintr-o perspectiva de dreapta, capitalista.

Capitalismul, adica crearea de valoare, de bani, este privit acum ca o forma de "jefuire" a societatii. Cand bancile raporteaza profituri, devin imediat dusmanii poporului. Un antreprenor, un om de afaceri este bun atata timp cat creeaza ceva, un produs, un serviciu, un brand, dar sa nu faca bani din el, sa nu acumuleze avere din ceea ce a facut, iar daca a facut bani sa imparta cu societatea.

Gerard Baker a pus aceasta schimbare care se petrece sub ochii nostri, cel putin in societatea americana, in universitatile americane, pe seama faptului ca noua generatie se duce catre scoala, vrea si trebuie sa faca scoala, dar care scoala, in special zona universitara, incepe sa devina un inamic al spiritului antreprenorial, al capitalismului, al crearii de valoare.

In esenta, scoala superioara, in forma ei clasica, nu incurajeaza spiritul antreprenorial. Odata ce interactionezi cu niste cursuri de specialitate de finante, de vanzari, de marketing etc., spiritul antreprenorial incepe sa ti se estompeze pentru ca iti dai seama cat de multe lucruri ar trebui sa stii. Iar retorica spune ca numai dupa ce faci acele cursuri ai o sansa sa-ti faci un business.

Daca ne uitam in istorie, marile idei, marile afaceri, marile branduri nu prea au pornit din scoala, au pornit din ideea cuiva care a fost pusa ulterior in aplicare fara sa mai tina cont de cursurile de vanzari, de marketing etc., pe care nu le-a facut si de care nu a avut nevoie la inceput.

Pentru business, pentru a fi antreprenor, mai mare sau mai mic, nu scoala pe care ai facut-o iti defineste succesul, ci ambitia, determinarea, nebunia de a pune in practica o idee.

Toata lumea are idei, dar numai unii, foarte putini, reusesc sa le puna in practica, sa le execute cu orice pret. Nimeni nu stie la inceput unde va ajunge cu ideea lui, daca va avea succes sau nu, daca va cuceri o piata sau nu.

Scoala superioara este mai buna pentru executivi, pentru cei care sunt angajati sa puna in aplicare, sa execute viziunea antreprenorului.

La noi, in Romania, a nu termina o scoala, a nu lua Bacalaureatul, a nu intra sau a termina o facultate este un stigmat in familie, in societate.

Poate unii pur si simplu nu au aceasta capacitate de invatare curenta, sistematica, care se termina cu o diploma, care ulterior te ajuta sa te angajezi intr-o parte sau alta.

Singurul loc unde nu conteaza aceasta diploma este in antreprenoriat, in crearea si dezvoltarea unui business.

Problema in Romania este ca nici scoala nu se incurajeaza, nici antreprenoriatul nu se incurajeaza si nu se sustine. Foarte multi copii se pierd pe drum pentru ca nu le place la scoala, pentru ca nu pot sa termine scoala din motive ce tin si de capacitatea de a invata, dar ulterior nu-si gasesc locul, nu sunt absorbiti de societate, societatea romaneasca neavand un ADN antreprenorial.

Mai mult, avem un ADN de stat, statul sa ne dea, statul sa faca, statul sa ne sustina, statul sa faca tot. Daca dupa anii '90 capitalismul si ulterior, dupa anii 2000, antreprenoriatul au avut o oarecare apreciere, acum lumea isi indreapta acum privirea catre stat, care este chemat sa inlocuiasca capitalismul, cel putin in strategii, in administrare, in proiecte mai mari sau mai mici.

Statul este chemat sa devina cel mai mare jucator din siderurgie, metalurgie, chimie, agricultura, cel mai mare jucator din sectorul bancar sau de asigurari etc.

Noile generatii, ascultand povestile bunicilor si parintilor, ar prefera mai degraba sa se angajeze la stat decat intr-o companie antreprenoriala, unde ziua de maine nu este intotdeauna sigura. Sau ar prefera sa lucreze in multinationale, companii care au gasit o forma de existenta care la un moment dat se identifica cu o birocratie de stat.

Romania, incepand de la economie, business, pana la clasa politica si societate, a ajuns pana la un anumit nivel mult mai bun pentru o parte dintre noi decat ne-am imaginat acum 20-25 de ani, dar care incepe sa stagneze.

Pentru ca economia nu mai creste, pentru ca aceasta crestere economica nu s-a dus in totalitate si intr-o dezvoltare economica de care sa beneficieze mai multa lume, cei ramasi in afara trendului sunt extrem de nemultumiti. Iar optiunile lor politice, sociale, economice se indreapta catre stat, catre nationalism, catre suveranism.

Intrebarea este daca Romania, daca societatea, mai are resurse si dorinta pentru capitalism, pentru business, mai mare sau mai mic sau ne indreptam catre altceva.

Aceasta opinie a aparut prima data pe Business Magazin.