Opinii

Toata lumea se intreaba cum va fi 2026 si cum isi poate pastra Romania atractivitatea pentru investitori dupa un 2025 dificil, dar datele arata ca in pofida sincopelor de moment, fluxurile de adancime sunt prea puternice ca sa poata fi oprite.

Averea financiara a romanilor s-a dublat in ultimii 5 ani si exista astfel capital de crestere, marjele de profit ale companiilor locale sunt cele mai mari din Europa de Est, ca medie si in 9 din 21 de mari sectoare de activitate, iar atractivitatea Romaniei pentru investitorii straini ramane ridicata in conditiile in care randamentele obtinute aici au dat posibilitatea extragerii a 12 mld. euro dividende in fiecare din anii 2023 si 2024. Pe primele noua luni din 2025 extragerile de profit s-au ridicat la 9 mld.euro, conform Bancii Nationale.

Plus: Bursa a avut unul din cei mai buni ani din ultimul deceniu, cu un randament de 51% cu tot cu dividende in 2025, fiind intrecuta in toata Uniunea Europeana doar de Slovenia, o piata mult mai mica. Indicele Dow Jones din America a crescut cu 12% anul acesta, Parisul cu 10%, Frankfurt cu 21%, iar Londra cu 18%.

Chiar daca in aceste zile oamenii sunt tulburati de lipsa de eficienta a sistemului de justitie de a curata societatea, economia si politica, nu se poate sa nu fie amintit faptul ca exact acest sistem de justitie, in frunte cu judecatorii de la Curtea Constitutionala si cei de la Biroul Electoral Central, au fost ultima pavaza inaintea aruncarii Romaniei in haos anul trecut.

Si chiar daca 2025 a fost un an tulbure politic si economic, ajustarile facute- care nu au avut efectele scondate in ceea ce priveste reducerea deficitului bugetar, trebuie spus, insa au fost suficiente pentru a mentine Romania pe pietele financiare internationale la un nivel credibil - si faptul ca suntem pur si simplu impinsi de rezultatele din ultimul deceniu si de investitiile angajate de mediul privat, dar si de catre Guvern, vor fi cei doi factori suplimentari care vor asigura in 2026 un an mai bun fata de 2025.

Cele mai recente date ale BNR arata ca avutia neta a populatiei, deci active minus datorii, s-a dublat in ultimii sase ani, de la 940 mld. lei in iunie 2019 la 1.900 mld. lei in iunie 2025, din care valoarea activelor imobiliare a crescut de la circa 500 de miliarde la 900 miliarde lei.

Numai cashul aflat in mainile populatiei a crescut de la circa 50 la 100 miliarde lei in aceasta perioada, iar depozitele bancare si conturile curente in lei si valuta au crescut de la circa 200 mld lei la aproape 400 miliarde lei. Valoarea actiunilor detinute de populatie, deci si de proprietarii de companii, a crescut in aceasta perioada, conform BNR, de la 155 miliarde la 414 miliarde lei. Aici intra si actiuni cotate si necotate.

Daca se calculeaza dividendele incasate de persoane fizice in 2024 de la companiile pe care le detin sau la care sunt actionari, plecand de la sumele incasate de stat ca impozit pe dividende de la persoane fizice, reiese ca actionarii romani, patroni de firme mai mari sau mai mici sau proprietari de actiuni pe Bursa, au incasat dividende de 15 miliarde euro anul trecut.

Toti acesti bani, aceasta avutie financiara isi va cauta plasamente cat mai bune in 2026, asigurand astfel finantarea investitiilor de care este nevoie pentru reluarea cresterii economice la un nivel mai inalt decat 2025.

Toate aceste dividende si castiguri repatriate provin din profiturile companiilor, iar un studiu recent comandat Academiei de Studii Economice de catre Deloitte Romania arata ca in 9 din 21 domenii de activitate din economie firmele romanesti detin locul 1 ca marja de profit brut dintre cele mai mari tari din Europa Centrala si de Est, Bulgaria, Cehia, Ungaria si Polonia.

In activitati bancare si de asigurari, de exemplu, marja de profit brut este de 58% in Romania, fata de 37% in Bulgaria sau 16% in Ungaria. Firmele romanesti mai sunt pe locul 1 la marja de profit brut in constructii, transport si depozitare, cazare si alimentatie publica, centre de servicii (shared-services), educatie, sanatate sau activitati profesionale precum contabilitate sau arhitectura.

Cum se explica? Posibil prin costurile locale inca reduse, printr-o competitie poate insuficienta sau printr-o piata ofertanta, cu cerere in crestere. Insa, de ce sa nu luam in calcul si o productivitate mai inalta a companiilor locale, bazata pe o mai buna organizare, pe digitalizare si pe competenta personalului?

De fapt, in ultimii 8 ani, productivitatea angajatului roman s-a dublat, in conditiile in care cifra de afaceri totala pe economie s-a dublat, iar numarul de angajati a ramas cvasiconstant. Acest nivel inalt de productivitate, care aduce profituri mai mari, va continua sa fie un atractor pentru investitorii straini, precum si pentru mobilizarea capitalului autohton in investitii.

De altfel, in horeca de exemplu, chiar actorii din sector spuneau recent ca randamentul capitalului este de circa 40%, adica banii investiti se "scot" intr-un an jumatate, conform unor discutii din acest an desfasurate in mod public in cadrul unei intalniri a patronatului. Acest randament inalt al capitalului asigura practic fluxul de noi investitii atat de necesar in conditiile in care piata locala este subservita ca numar de cafenele, restaurante, baruri si hoteluri.

Toate aceste elemente fac din Romania o tara in continuare atractiva pentru investitori, pentru ca asigura un nivel ridicat al fructului randamentelor extrase, al asa-numitelor "venituri din investitii straine directe", adica banii repatriati de investitorii straini, conform balantei de plati publicate de BNR.

Si in 2023 si in 2024, veniturile repatriate din ISD, care sunt constituite din dividende platite catre firmele-mama, au fost de cate 12 miliarde euro pe an, in conditiile in care aportul de capital nou, care nu include profitul reinvestit sau creditele date de compania mama, a fost de doar 1,5 -2 miliarde de euro in fiecare din acesti ani.

Sigur ca acesti bani sunt extrasi ca urmare a investitiilor straine anterioare, insa certifica faptul ca Romania este o piata buna pentru investitorii straini, unde se fac profituri.

Peste toate acestea, 2026 va fi si anul cu o absorbtie record de fonduri europene, in conditiile in care trebuie inchis PNRR, iar fondurile structurale din perioada bugetara 2021-2027 se vor indrepta spre niveluri maxime.

Pe de alta parte, exista restante istorice, dupa cum s-a vazut in cazul crizei apei din Prahova. Baraje nemodernizate, cai ferate trecute de scadenta, necesar mare de modernizare la spitale si scoli. Ideea e ca acesti bani europeni sa nu se piarda, cum se intampla de multe ori, in diverse programe pentru recalificarea fortei de munca, fara niciun rezultat, sau in schimbatul trotuarelor fara rost, asa cum se intampla in sectorul 3 din Bucuresti, ci sa mearga acolo unde chiar este nevoie, in infrastructura grea, esentiala.

Un test pentru capacitatea guvernului de a gasi in sfarsit robinetii de unde sa opreasca risipa bugetara, dar si pentru acomodarea reducerii deficitului bugetar cu mentinerea cresterii economice va fi modul in care va fi construit bugetul pentru 2026. Faptul ca pana acum nu s-au dat nici macar liniile mari nu e o veste buna, dar pariul este ca inertia dinamicii pozitive a sectorului privat va reusi in continuare sa acopere lipsa de eficienta a sectorului public.