Business international

Dupa atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, cea mai performanta piata bursiera majora din lume este... Israel. Lovitura initiala a fost devastatoare, dar piata de capital si-a revenit complet in doar patru saptamani si, de atunci, a crescut cu aproximativ 80% daca rezultatele sunt calculate in dolari, scrie Financial Times.

Aceasta ascensiune a continuat si in timpul recentului razboi de 12 zile cu Iranul, cand majoritatea expertilor in geopolitica credeau ca cele mai mari temeri ale lor privind un conflict extins se vor adeveri. Piata bursiera, in schimb, a continuat sa semnaleze ca acest razboi se va incheia in curand, Israelul impunandu-se atat militar, cat si economic.

Acest mesaj s-a transmis clar si raspicat prin raporturile anticipative pret-castig, care au crescut in ultimele 21 de luni cu 40%, comparativ cu 20% in restul lumii si cu o usoara scadere pe pietele vecine din Golf, conduse de Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite. In ciuda tuturor criticilor internationale la adresa Israelului pentru ofensive militare multiple, de la Fasia Gaza pana in Iran, o crestere a tranzactiilor efectuate de straini a alimentat cresterea pietei bursiere.

Fondat in mijlocul saraciei de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Israelul este una dintre putinele tari care au trecut de la statutul de economie in curs de dezvoltare la cel de economie dezvoltata.

Din aproximativ 200 de natiuni, aproximativ 40 sunt clasificate de FMI drept economii dezvoltate. Si mai putine sunt clasificate drept piete financiare dezvoltate de catre principalul furnizor global de indicatori economici si de piata (MSCI).

Israelul este singura tara din Orientul Mijlociu care a depasit oricare dintre aceste etape de dezvoltare si singura de oriunde care a facut tranzitia pe ambele fronturi. Economia sa de 550 de miliarde de dolari se numara acum printre cele mai mari 30 din lume.

Asadar, succesul economic al Israelului a fost o realizare de decenii. Dar nu a fost intotdeauna asa. Multi dintre fondatorii sai au fost socialisti convinsi. Au incercat sa construiasca un stat social expansiv si i-au primit generos pe noii imigranti, ceea ce a dus la criza financiara din anii 1980. Asa cum s-a intamplat in statele socialiste din Scandinavia, criza a impus reforme economice si o orientare brusca catre capitalism si o mai mare disciplina fiscala.

Companiile de stat au fost vandute, taxele au fost simplificate, iar granitele au fost deschise comertului.

De la inceputul anilor 2000, pe masura ce majoritatea celorlalte guverne dezvoltate si-au marit cheltuielile si datoria, Israelul a redus cheltuielile de stat de la 50% din PIB la 40% din PIB, iar datoria publica de la nivelul maxim de 90% la sub 70% din PIB. Guvernul a facut, de asemenea, cateva investitii inteligente, stimuland industria de capital de risc care a contribuit la lansarea binecunoscutului sector de tehnologie al natiunii.

Poate cel mai graitor semn al dinamismului sau este faptul ca Israelul cheltuieste acum peste 6% din PIB pentru cercetare si dezvoltare - mai mult decat oricare alta natiune si peste dublul mediei globale. O pondere neobisnuit de mare - aproximativ jumatate - din aceasta finantare pentru cercetare si dezvoltare provine de la multinationale straine, multe implicate in industrii legate de aparare. Munca lor a creat Cupola de Fier si reteaua de rachete interceptoare care, se pare, au distrus peste 85% din rachete si o pondere si mai mare din dronele lansate asupra Israelului in conflictele recente.

Propagarea din sectorul apararii a transformat Israelul intr-un lider mondial in domenii precum controlul traficului aerian si, mai presus de toate, securitatea cibernetica. Cu mai multe startup-uri pe cap de locuitor decat orice alta tara, cultura de afaceri israeliana este mai apropiata de cea a Californiei decat cea a Orientului Mijlociu. Are 73 de startup-uri in domeniul inteligentei artificiale generative, al treilea ca marime din lume. Jumatate din exporturile sale sunt produse tehnologice - o cota pe care putine economii avansate o pot egala - in timp ce vecinii sai inca exporta in principal petrol, o marfa demodata.

Rezultatul este un miracol izolat al productivitatii. Productivitatea totala a factorilor, care surprinde cat de bine utilizeaza forta de munca masinile noi, a crescut de patru ori mai rapid in Israel decat in alte economii dezvoltate in ultimii 25 de ani, iar acest decalaj s-a marit in ultimii cinci ani.

In Israelul bazat pe tehnologie, PIB-ul pe cap de locuitor aproape s-a triplat din 2000, la peste 55.000 de dolari, crescand de la 50% la 70% din nivelul din SUA. In statele petroliere - si nu doar in cele din Orientul Mijlociu - veniturile tind sa creasca, sa scada si, in cele din urma, sa stagneze odata cu pretul pe termen lung al petrolului. PIB-ul pe cap de locuitor al Arabiei Saudite este la o treime din cel al SUA, aproximativ acelasi ca acum 25 de ani. Pentru multi observatori, situatia geopolitica din Orientul Mijlociu pare inca precara. Insa perspectiva optimista a pietei asupra economiei Israelului, bazata pe tehnologie, se vede acum in previziunile economistilor, care prognozeaza o crestere de aproape 4% in urmatorii ani. Aceasta este un ritm puternic pentru o natiune dezvoltata.