Banci si asigurari

￢ Premierul Tusk a promis dublarea pragului pentru venitul personal neimpozabil ￢ Presedintele ales Nawrocki a plusat promitand scutiri de la plata impozitului pe venit pentru familiile cu cel putin doi copii ￢ Sunt analisti care cred ca Polonia poate intrece Romania la marimea deficitului bugetar.

Recenta cursa electorala din Polonia a fost si o intrecere de promisiuni de crestere a veniturilor cetatenilor. O tema a fost majorarea pragului pentru venitul personal neimpozabil. Premierul Donald Tusk a promis dublarea lui, ceea ce ministrul de finante a spus ca este imposibil de facut anul acesta deoarece Poloniei ii trebuie bani pentru inarmare, iar situatia bugetara a tarii este deja dificila. Presedintele ales Karol Nawrocki a plusat promitand scutiri de la plata impozitului pe venit pentru familiile cu cel putin doi copii, ceea ce pentru o familie cu doi parinti cu venituri mari ar insemna economii de pana la 1.400 euro pe luna.

Este o suma considerabila pentru o gospodarie, si un gol semnificativ in bugetul statului. Cu alte cuvinte, presedintele Nawrocki a promis ca va face din Polonia un paradis fiscal pentru cetatenii ei, dupa cum exclama unele titluri din presa locala. De aceea, analistii polonezi isi pun problema cum poate fi salvat bugetul si in acelasi timp stimula cresterea economica. Guvernul de la Varsovia deocamdata cauta "vaci de muls taxe", scrie Rzeczpospolita, un cotidian de business polonez. Insa, avertizeaza analistii, taxele si impozitele sectoriale sunt la fel de vatamatoare pentru economie ca majorarile obisnuite de taxe.

Guvernul lucreaza la o noua taxa pentru banci, aplicabila dobanzii la rezervele obligatorii, care va aduce bugetului pana la 2 miliarde de zloti (470,7 milioane euro), a anuntat recent ministrul de finante Andrzej Domanski. Aceasta a fost la vremea ei o declaratie surprinzatoare, avand in vedere ca cu cateva saptamani mai devreme ministrul a aparat sectorul bancar impotriva unei taxe pe profiturile extraordinare, propusa de altii, subliniind ca bancile oricum sunt printre cei mai mari contribuabili la buget. Ludwik Kotecki, membru al consiliului de politica monetara al bancii nationale poloneze, crede ca cresterile de impozite pe termen mediu sunt inevitabile, iar ideea lui Domanski s-ar incadra in teoria sa.

Din punctul de vedere al starii finantelor publice, o astfel de teza pare complet justificata. Veniturile in raport cu PIB-ul sunt in scadere, in timp ce cheltuielile cresc. Deficitul bugetar este la un nivel record, anul acesta fiind de asteptat sa urce in continuare, iar noi provocari apar mereu, de la unele de o importanta relativ mai mica, cum ar fi necesitatea extinderii programului de inghetare a preturilor la energie sau a cresterilor salariale in sectorul public, pana la unele mult mai mari.

Tarile NATO tocmai au convenit sa cheltuiasca anual 5% din PIB pentru aparare, iar in Polonia a revenit in atentie subiectul cresterii venitului personal scutit de impozit la 60.000 de zloti (14.120 euro), ceea ce ar costa bugetul pana la 60 de miliarde de zloti (14 miliarde euro). Cum pacea electorala este asteptata sa nu dureze prea mult, unii analisti cred ca deficitul bugetar poate creste pana la 5-6% din PIB, persistand la aceasta cota de pericol cel putin pana in 2029. Coabitarea guvernului, dintr-o tabara politica, cu presedintele, din tabara politica opusa, este un factor de risc semnificativ pentru previziunile fiscale - noteaza Piotr Bujak, economist-sef la PKO BP.

Aceasta creste probabilitatea unei politici fiscale mai expansioniste, deoarece guvernul, temandu-se de un veto prezidential asupra proiectelor de lege controversate, ar putea implementa promisiuni electorale costisitoare, dar suprapartizane, de exemplu, o suma mai mare scutita de impozitul pe venit sau contributii mai mici la asigurarile de sanatate, explica el. Din acest motiv, echipa de economisti a PKO BP estimeaza ca amploarea consolidarii fiscale va fi mai mica decat a prevazut ministrul finantelor in urma cu cateva luni.

Ei prevad ca deficitul va scadea, dar foarte lent - de la 6,6% in 2024 la 6,4% in 2025 si 6,1% in 2026. Principalul motiv pentru deficitul ridicat persistent este cresterea sustinuta a cheltuielilor publice, care, important, nu este insotita de o crestere proportionala a veniturilor. Intrebarea este ce ar trebui facut in aceasta situatie? Cum poate guvernul sa imbunatateasca partea de venituri a bugetului? Sunt cresterile de impozite pentru toata lumea, de exemplu, TVA, o idee buna? Sau poate ar fi mai bune impozitele sectoriale, adica cele care, teoretic, vor afecta doar entitatile mari si bogate?

Un exemplu de astfel de taxa sectoriala este cea mai recenta idee a ministrului Domanski, o alta povara pentru banci (inca una, pentru ca bancile platesc oricum o taxa speciala pentru institutii financiare). Un alt exemplu este taxa pe serviciile gigantilor digitali, anuntata deja in Polonia sau, mai pe larg, in forul UE. Fostul guvern, al PiS, a introdus mai multe astfel de taxe speciale (asa-numitele taxe bancare, de retail, pentru milionari sau pe zahar) si totusi, urmand exemplul altor tari, pot fi gasite si alte industrii si domenii care pot reprezenta o posibila sursa de venit pentru buget.

Guvernul se poate gandi la o taxa cadastrala pentru detinerea unui numar mai mare de apartamente sau la o taxa pe avere si lux (de exemplu, iahturi, avioane private, masini scumpe etc.). Poate fi vizat si sectorul energetic, care castiga din cresterea preturilor resurselor naturale, sau companiile care obtin o crestere rapida a profiturilor datorita utilizarii inteligentei artificiale. Dar, de regula, cresterea impozitelor, fie ele generale sau sectoriale, este daunatoare economiei, subliniaza Janusz Jankowiak, economist sef la Polish Business Roundtable, mai ales cand stimularea ritmului dezvoltarii economice este un obiectiv prioritar.

Regulile economiei sunt clare aici - impozitele mai mari reduc profitabilitatea activitatii economice, ceea ce determina companiile sa limiteze investitiile, impiedicand dezvoltarea si inovarea. Povara fiscala este, de obicei, transferata si catre clienti, prin preturi mai mari, ceea ce duce la o scadere a puterii de cumparare si a cererii consumatorilor, la incetinirea cresterii economice.

Taxele sectoriale pot fi tentante pentru guvern, spune Rafal Benecki, economist-sef al ING. Echipa de guvernare anterioara a folosit aceasta optiune, dar a fost unul dintre principalele motive ale slabiciunii bursei de valori si a pietelor de capital in general din Polonia, care a persistat ani de zile. Si daca economiile Poloniei si UE vor sa treaca, sau mai degraba trebuie sa treaca, catre inovatie ca motor al cresterii, trebuie sa inverseze aceste tendinte negative, subliniaza economistul.

Exista si cealalta fata a monedei, si anume partea de cheltuieli a bugetului, care necesita o rationalizare urgenta, spune Janusz Jankowiak. De aceea, a venit timpul pentru o dezbatere publica si ca societatea sa fie facuta sa inteleaga situatia dificila in care se afla Polonia. Trebuie spus deschis ca timpul pentru noi programe si cheltuieli sociale a trecut, ca acum prioritatea sunt cresterea cheltuielilor pentru aparare si consolidarea economiei, comenteaza Rafal Benecki.

El a pus problema si in alt fel. Polonia se vrea o tara capabila de lupta, cu o armata puternica. Insa o tara nu poate fi astfel decat daca are o economie puternica, cu venituri din taxe mari. Iar cheltuieli bugetare mari si le poate permite doar o tara bogata. Analistul a avertizat ca Polonia, daca urmeaza calea actuala, poate depasi Romania la marimea deficitului. Insa trebuie spus ca economia poloneza, spre deosebire de cea romaneasca, nu este obisnuita cu recesiunile si cu austeritatea, nici chiar cand au fost crize mari. In criza economica globala economia Poloniei este singura din UE care a reusit sa evite recesiunea si a putut face acest lucru cu investitii din partea statului. In prezent, Polonia are in desfasurare mai multe programe uriase de investitii, printre altele in infrastructura feroviara si in energie.