Zf 24

Franta a adoptat, in cele din urma, un buget de reducere a deficitului pentru anul 2026, dupa luni intregi de lupte politice dure, oferind o victorie importanta guvernului minoritar de centru-dreapta condus de premierul Sebastien Lecornu, scrie Financial Times.

Luni, Lecornu a supravietuit unei motiuni de cenzura declansate de partidele de opozitie in Parlamentul francez. Deznodamantul era in mare parte anticipat, dupa ce premierul a obtinut sprijinul socialistilor, acceptand concesii sensibile privind cheltuielile publice si politica fiscala.

Pentru a-si impune proiectul, Lecornu a recurs la o parghie constitutionala speciala, care permite guvernului sa adopte bugetul fara votul Parlamentului, cu conditia sa reziste unei motiuni de neincredere. O decizie controversata, dar decisiva.

Bugetul final de stat, alaturi de cel dedicat cheltuielilor sociale, poarta amprenta clara a compromisurilor facute cu stanga. Cea mai importanta dintre ele este renuntarea la cresterea varstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, una dintre cele mai disputate reforme promovate de presedintele Emmanuel Macron.

Fostul campion al mediului de afaceri, Macron a fost, de asemenea, fortat sa prelungeasca o taxa prezentata initial ca temporara, aplicata companiilor care genereaza peste 1 miliard de euro cifra de afaceri in Franta. In plus, guvernul a facut un pas inapoi fata de promisiunea de a reduce asa-numitele taxe pe productie, impozite percepute pe activitatea interna a firmelor, indiferent de profit.

Premierul Lecornu a recunoscut ca aceste schimbari de directie reprezinta pretul platit pentru stabilitatea politica si pentru adoptarea unui buget functional, care include totodata majorari ale cheltuielilor militare, intr-un context geopolitic tot mai tensionat.