Business international

In Germania, comenzile pentru industrie s-au prabusit in prima luna a anului. Companiile au produs surprinzator de putin. Ianuarie ar fi trebuit sa fie startul relansarii economice, dar aceasta n-a mai avut loc. Aceasta inseamna ca razboiul din Orientul Mijlociu, cu socul sau energetic si inflationist, a prins cea mai mare economie europeana intr-o stare grava de slabiciune. Sunt temeri mari ca violentele vor exacerba tendinta.

Este o veste proasta pentru statele est-europene, care depind, pentru crestere, de Germania. Nu ca nici ele nu ar avea propriile probleme. Cand preturile petrolului se duc in sus, toate preturile urmeaza aceasta directie. Razboiul din Iran a prins Romania cu cea mai ridicata inflatie din Uniunea Europeana. Cotatia titeiului Brent, referinta pentru pietele internationale, a trecut ieri la un moment dat de 117 dolari pe baril. La inceputul anului era de doar 60 de dolari pe baril.

Pe pietele valutare, forintul, moneda Ungariei, s-a apropiat ieri de 400 de unitati pentru un euro. Acesta este doar un nivel psihologic, insa tendinta forintului este de depreciere in contextul razboiului din Iran, in care aceasta tara este bombardata de SUA si Israel si ca raspuns isi bombardeaza vecinii si ameninta cu blocarea stramtorii Ormuz. O moneda care se depreciaza produce inflatie, mai ales cand tara are deficit comercial mare. Ungaria este o astfel de tara.

Pe piata obligatiunilor de stat, yieldul titlurilor poloneze de datorie cu scadenta la 10 ani a crescut luni cu 0,3 puncte procentuale. Este un salt socant, dupa cum a exclamat Rzeczpospolita, principalul ziar de business polonez. Intr-o saptamana, cresterea a fost de peste 0,9 puncte procentuale. La obligatiuni, yieldurile, repere ale riscului, evolueaza invers fata de valoare. Ce se intampla acum inseamna ca datoria poloneza valoreaza mai putin, fiind considerata mai riscanta, ca guvernul trebuie sa emita mai multe obligatiuni pentru a-si atinge tintele de finantare. Aceeasi soarta o au si obligatiunile romanesti si cele maghiare si cele cehe.

In regiune, in special Ungaria si Romania au probleme cu supradimensionarea datoriei. Tarile depind in diferite masuri de investitori straini pentru a se finanta. "Iar acesti investitori, care pana nu de mult se inghesuiau sa vina cu capital in regiune, au inceput sa ia in calcul un scenariu similar celui din 2022, anul izbucnirii razboiului din Ucraina si al crizei energetice fara precedent din Europa, presupunand ca statele din Europa Centrala si de Est vor fi foarte sensibile la saltul preturilor materiilor prime care au legatura cu energia", a explicat Patryk Pyka, analist la DI Xelion. El considera insa ca reactia de pana acum este exagerata.

"In timp ce situatia de pe pietele energiei impinge in sus riscurile, perspectiva unor majorari de dobanda, in Polonia, spre exemplu, este indepartata. Merita notat ca in 2022 inflatia era deja la niveluri ridicate din cauza stimulentelor din perioada pandemiei de COVID-19, iar dobanzile erau semnificativ mai jos decat acum", a mai spus Patryk Pyka. El are ca reper Polonia. Cu Romania situatia este mult diferita. Dobanda de politica monetara este cea mai ridicata din regiune, la 6,5% (fata de 3,75% in Polonia), iar rata anuala a inflatiei din ianuarie s-a situat la 9,6%, cel mai ridicat nivel din UE (2,2% in Polonia). Forta socurilor produse de razboiul din Orientul Mijlociu asupra statelor est-europene depinde si de sursele de energie. In ultimii patru ani, toate au facut eforturi de diversificare. Romania are avantajul ca isi acopera cu productia interna o buna parte din consum.

La nivel general, investitorii par mai pesimisti decat asteptarile initiale referitor la consecintele atacurilor americano-israeliene asupra Iranului. In urma cu o saptamana, ei sperau ca razboiul va fi scurt si de efect, dovada fiind reactia slaba a pietelor la atacurile din weekendul trecut. Insa razboiul continua. Iranul continua sa-si loveasca vecinii, tintind infrastructuri civile, militare si enegetice ale unor tari de care piata globala de energie depinde in mare masura. In acelasi timp, Iranul este distrus.

Pe piata europeana a gazelor naturale, preturile din contractele futures au crescut cu 14% in sedinta de tranzactionare de ieri. Saptamana trecuta, saltul a fost de 67%. In criza energetica precedenta, cand Rusia a oprit exportul de gaze naturale catre statele europene, unul din sectoarele care au simtit printre primele efectele a fost cel chimic deoarece acesta foloseste gaze naturale ca materie prima. Sectorul nu si-a mai revenit de atunci. Rezultatul sunt inchideri de fabrici si complexe industriale mari.

Datele firmei de consultanta Roland Berger arata ca din 2022 numarul de inchideri de fabrici din Europa a crescut de sase ori. Investitiile in sector s-au prabusit cu 80%. Numarul de falimente din industria chimica germana s-a dublat. Poate fi si mai rau. Estimarile Berenberg spun ca daca cresterea preturile gazelor ca rezultat al conflictului din Iran devine permanenta, sectorul chimic european va trebui sa plateasca suplimentar 3 miliarde de euro anual pentru doar pentru acest combustibil. Noi inchideri de fabrici inseamna noi sincope si perturbari pe lanturile de aprovizionare.