Opinii

"Cei mai mari jucatori din economie" este o conferinta si un concept pe care, l-am inventat acum mai bine de 20 de ani impreuna cu colegii din redactia ZF pentru a avea o structura. In 2006 am avut prima editie a anuarului "Cei mai mari jucatori din economie", din ideea de a structura putin economia romaneasca si de a fi cat mai relevanti ca ziar financiar.

Eram si noi la inceput. Atunci, economia romaneasca era in plina crestere. Va amintiti perioada de preaderare la UE. Pana la criza financiara din 2008-2009, totul se dubla de la an la an. Despre ce sa scrii mai intai? Si ne-am gandit cum ar fi sa impartim economia in aproximativ 80 de sectoare de activitate si sa prezentam primii zece jucatori: cifra de afaceri, profitul, numarul de salariati, actionarii, directorul general si telefonul. E-mailul directorului general si telefonul erau inclus pana sa vina standardele GDPR. Acesta a fost unul dintre primele anuare, sau cred ca primul anuar al Ziarului Financiar. Spre suprinderea noastra an de an a capatat tractiune si a reusit sa se mentina pe piata. Intre timp am mai venit si cu Top 1.000 cei mai bogati oameni din Romania, Top 100 Valoroase si altele. Dar "Cei mai mari jucatori din economie" pot sa spun ca a fost printre primele si ne-a ajutat mult si in administrarea informatiei si in ideea de a ramane relevanti pe piata, pe care o avem zilnic ca furnizor de informatie de business. Pentru ca, pana la urma, jucatorii creeaza cresterea.

Ceea ce avem ca rezultat in macroeconomie nu este decat un efect al initiativelor dumneavoastra, al modului in care antreprenorii, directorii executivi din multinationale si din companiile romanesti vad viitorul si al deciziilor strategice pe care le iau. Se intampla lucruri pe care poate nu le sarbatorim suficient si de care ar trebui sa ne amintim mai des. La 1 ianuarie 2027 vom avea 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeana. Exact aceasta perioada este acoperita de anuarul nostru in 2026. Am ajuns in aceasta perioada la o paritate a puterii de cumparare de aproximativ 80% din media Uniunii Europene. De aceea noi am decis ca anul acesta, ca tema, sa ne intrebam ce ne-a adus cresterea in ultimii 10 ani si cum putem sa acceleram din nou in urmatorii 10-15 ani. Daca vom putea mentine ritmul de crestere? Pana acum doi-trei ani era mai mult optimism. Insa razboiul din Ucraina, conflictul din Iran, preturile la energie si pandemia ne-au dat putin peste cap. Acum trecem printr-o perioada dificila.

Nu o sa-i spunem criza, ci mai degraba o incetinire economica, de data aceasta necorelata cu ceea ce se intampla in Uniunea Europeana. Asta este sansa noastra: sa profitam de faptul ca alte piete evolueaza mai bine. Ne uitam la Polonia, ne uitam la Grecia si la modul in care si-a revenit si ne intrebam, practic, astazi, cum putem depasi aceasta situatie de stagnare si cum putem relua o crestere economica de 4-5% pe an, de care avem nevoie pentru a recupera decalajul care ne desparte de Europa de Vest. Marea intrebare a zilei si, cred, intrebarea pentru toti marii jucatori este: pe ce parghii trebuie sa apasam pentru a iesi din aceasta situatie de stagnare? Si daca ne mai putem baza pe ceea ce ne-am bazat pana in prezent sau daca nu cumva acest model si-a epuizat resursele. Poate va urma o perioada de zece ani in care vom avea cresteri de 0-1%? Trebuie sa fim pregatiti si pentru acest scenariu. Insa fara aceste discutii nu cred ca putem ajunge la ceea ce ne propunem. Cum putem accelera din nou? Va spuneam despre anuarul nostru. Iata editia din 2006, "Cei mai mari jucatori din economie". Costa 10 lei in iunie 2006. A fost lansat exact acum 20 de ani. Ce frumos! Si cand aveti in vedere un proiect, rabdarea conteaza. Iata ca abia dupa 20 de ani am reusit sa convingem un partener sa ni se alature. Asa ca mentineti pe piata un produs, un serviciu bun. Intre timp am facut si altele, impreuna cu diversi parteneri. Dar si acest produs, ca si altele, a fost de la inceput unul care s-a sustinut singur, prin vanzari si publicitate. Dar faptul ca dupa 20 de ani am convins un partener este o lectie: persistati in actiunile dumneavoastra, pentru ca la un moment dat veti convinge. Au aparut companii de consultanta, au aparut si alte topuri, competitia s-a intensificat.

Haideti sa vedem comparativ cum arata economia si din punct de vedere grafic, ce se intampla in acesti ani. In primul rand, am inceput prin a masura in milioane de euro. Inca leul nu era consolidat. Ne amintim ca in 2005 am avut "noaptea leului greu", cand s-au taiat cele patru zerouri. Intre timp am trecut la lei, iar moneda este mult mai stabila. Dar uitati-va ce crestere frumoasa. De exemplu, Sicomed, actuala Zentiva, avea atunci o cifra de afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro, iar astazi este la aproape 300 de milioane de euro. Terapia avea in jur de 50 de milioane de euro, iar astazi este tot in jurul a 300 de milioane de euro. Deci de cinci-sase ori mai mult. Daca nu ati crescut de cinci-sase ori in acesti 20 de ani, inseamna ca nu ati fost in piata, ca sa spunem asa. Cam aceasta a fost cresterea. Media marilor jucatori a fost similara. Ii avem astazi prezenti pe scena pe reprezentantii marilor jucatori din industria mobilei, cu cresteri comparabile. Piata auto la fel. Vom avea si astazi reprezentanti ai acestui sector. Va spuneam: cifra de afaceri, profit net, numar de salariati, director general, actionari majoritari. Sa ai, dintr-o singura privire, intreaga piata. Vine un expat, vine un om de vanzari, ia acest Anuar si intelege rapid contextul. Chiar daca astazi online-ul si instrumentele digitale ne permit sa obtinem aceste informatii intr-o secunda - il intrebam pe prietenul nostru AI si ne da imediat primii zece jucatori dupa cifra de afaceri - noi credem in continuare in aceasta organizare mai asezata a informatiei. Ramanem pe piata si incercam sa fim relevanti pentru dumneavoastra.

Dacia avea atunci o cifra de afaceri de aproximativ 1,2 miliarde de euro, iar astazi este la aproximativ 6 miliarde de euro. A aparut si Ford intre timp. Si ceilalti importatori au crescut intr-un ritm similar. La fel si companiile din industria petroliera. OMV Petrom avea atunci aproximativ

3 miliarde de euro cifra de afaceri, iar astazi este la peste 6 miliarde de euro. Practic si-a dublat dimensiunea in aceasta perioada. Bineinteles, si pretul petrolului a avut un rol important. Anul 2005 este relevant si pentru ca atunci s-au incheiat marile privatizari. BCR si Petrom fusesera deja vandute pana in 2004-2005. Se produsese transferul de la stat la privat. In ciment am vazut, de asemenea, cresteri semnificative. In industria berii la fel. Ursus, de exemplu, a ramas cu aceeasi denumire, ceea ce face interesanta analiza in timp.

Punem la dispozitia studentilor si cercetatorilor evolutia acestor piete si a acestor jucatori. Daca cineva vrea sa intre mai in profunzime, gaseste toate aceste date deja organizate la noi. Poate vedea cum s-au cumparat companiile intre ele, cum au disparut unii dintre jucatorii mai mici si cum strategiile grupurilor internationale s-au regasit si s-au reflectat in evolutia acestor clasamente.

Si, iata, cum spuneam, Ursus avea 150 de milioane de euro in 2005, iar acum suntem la vreo 3 miliarde de lei, ceea ce inseamna aproximativ 600 de milioane de euro. Deci de patru ori mai mult. Acum, piata berii, din cate stim, incepe sa fie in recul. Va mai continua cresterea? Ce vor face aceste companii? Catre ce se vor duce? Cum va arata piata in urmatorii cinci ani? Acesta este avantajul unui asemenea produs: iti da vizibilitate si te ajuta sa vezi tendintele pe termen lung, care sunt, de fapt, cele mai importante. De asemenea, industria carnii. Ia sa vedem ce avem. Il avem in curand pe reprezentantul acestei industrii, domnul Ioan Popa de la Transavia. Transavia avea 40 de milioane de euro in 2005, dupa ce isi dublase cifra de afaceri. Au fost ani foarte buni. Si de la 40 de milioane de euro a ajuns undeva la 250 de milioane de euro. De sase-sapte ori mai mult, la fel cum spuneam. Iata cum se intalnesc aceste patternuri. Cam de sase-sapte ori si-au majorat cifra de afaceri companiile bune in aceasta perioada. Si profiturile, bineinteles. Si productivitatea, daca ne uitam la numarul de angajati, care nu a crescut in mod similar. Productivitatea este mult mai buna decat era in urma cu 20 de ani.

Cum spuneam, v-am propus sa discutam care vor fi motoarele de crestere ale economiei in urmatorii zece ani. Nu putem sa facem asta daca nu ne uitam la care au fost motoarele de crestere ale economiei in ultimii zece ani, ultimii opt ani. Avem aici 2024 versus 2018. Am luat sectoare mari de activitate, dupa coduri CAEN, cu aproape peste un miliard de euro cifra de afaceri agregata. Si ce avem? Avem constructiile, lucrarile de geniu civil - aici intra sosele, poduri, lucrari speciale de constructii - apoi constructiile rezidentiale, cladirile de birouri, industria si logistica. Deci trei coduri CAEN de constructii sunt in top zece, cu cresteri de peste 150% ale cifrei de afaceri. Vedem si IT-ul, cat a crescut. Avem cam 200%, deci de trei ori s-a majorat cifra de afaceri in ultimii opt ani in IT. Anul acesta, daca ne uitam in PIB, intr-adevar avem, cred, prima scadere si in IT. Si, atentie, avem iarasi un cod CAEN puternic: activitati de secretariat si servicii suport. Aici se ascund centrele de servicii, shared services. Discutam chiar inainte de inceperea conferintei cu un reprezentant al Honeywell, una dintre primele firme americane care au venit in Romania. Au luat divizia de turbosuflante de la Turbomecanica. Imi amintesc ca am scris despre aceasta tranzactie acum 20 de ani. Intre timp, sunt foarte puternici in servicii si in inginerie, in servicii de inginerie pe care le furnizeaza la nivel european. Si sunt multe, multe alte companii in aceasta zona.

Mai avem sanatatea. Vedem cat au crescut retelele private cunoscute si ce potential mare exista in continuare. Sanatate, invatamant privat. Avem si sport, activitati recreative si distractive in crestere mare. Aici avem UNTOLD, dar si zona de pariuri si activitati recreative, unde se vede cresterea. Si, iata, activitatile veterinare. Foarte interesant. Vedem foarte multe tranzactii in ultima perioada pe aceasta zona. Deci acestia au fost driverii, sa spunem. Bineinteles, comertul si alte sectoare din industrie.

Spre exemplu, astazi vom avea reprezentanti din sectorul anvelopelor, care au crescut foarte bine. Am mai spus lucrul acesta la o alta conferinta anul acesta, dar cred ca este foarte important.

Dar ceea ce ne tine astazi pe loc, ca perspectiva pentru Romania, desi am ajuns la paritatea puterii de cumparare la un nivel apropiat de alte tari din Europa Centrala si desi poate chiar am depasit alte state care au plecat inaintea noastra in dezvoltare si in aderarea la UE, cum sunt Portugalia sau Grecia, este lipsa companiilor mari. Cred ca ce ne lipseste astazi sunt companiile mari. Si, apropo de faptul ca vorbim despre cei mai mari jucatori din economie, avem nevoie de companii mari. M-am gandit cum sa fac sa vad acest lucru, pentru ca aveam perceptia ca nu avem companii suficient de mari. Am luat cifra de afaceri a primelor cinci companii din Romania si am raportat-o la PIB. Raportul este doar 7%. Deci avem OMV Petrom, Dacia, companii din petrol si doi retaileri in top 5, cu afaceri de maxim 6 mld. euro. Fata de Ungaria, iata ce diferenta exista. Ungaria are primii jucatori undeva la 22, 11, 9 miliarde de euro afaceri. Maghiarii au mentinut integrat MOL-ul. MVM-ul este ceea ce era RENEL-ul anterior la noi. Nu l-au spart, au reusit sa il integreze si sa il eficientizeze. Si la ei raportul top 5 dupa cifra de afaceri si PIB este de 23%.

Cred ca este un avantaj cand ai companii mari, pentru ca reusesti sa pui mai multa valoare adaugata, ai acces mai bun la finantare, ai cercetare-dezvoltare, poti finanta mai bine sectorul de cercetare-dezvoltare si vezi mai departe, ca sa spunem asa. Este ca o barca sau un vas care are un catarg mai inalt si vede mai la distanta ce se intampla. Asta trebuie sa vedem: cum facem sa crestem aceste companii prin fuziuni, prin achizitii, pentru a putea pune pe masa companii mai puternice. Va veni timpul. Dar, ca idee, trebuie intr-un fel sa acceleram, pentru ca acest lucru se va intoarce in economie si la nivel de competenta, in management. Are efecte si la nivel de internationalizare si asa mai departe. Aici mai avem de lucrat. Este o diferenta mare. Noi avem un PIB aproape dublu fata de Ungaria, insa ei au aceste companii puternice.

La fel, Polonia si Cehia sunt la 16% cu aceasta pondere a primelor cinci companii ca cifra de afaceri in PIB. Vedem polonezii, care au si alta dimensiune a economiei, cum cumpara in ultimii ani in Romania si in regiune. Iata ca, intr-o tara dezvoltata, situatia este similara. Deci, undeva, exista o corelatie intre drumul spre o economie puternica si stiinta, posibilitatea si forta de a avea astfel de companii mari.

Ramanem, practic, cu aceste idei: ce ne-a dus in fata, daca ceea ce ne-a adus pana acum cresterea poate fi folosit si mai departe, pe ce directii putem miza, cum ne putem crea aceste directii si cum putem crea companii suficient de mari pentru a aduce know-how si pentru a accelera in continuare cresterea economica. Vor mai veni si astfel de situatii dificile. Nu este prima si sunt sigur ca le vom depasi. Va multumesc, aceasta a fost prezentarea mea si va urez o zi profitabila in continuare.