Opinii

In pofida cresterilor de taxe, veniturile la buget au fost cu 5 miliarde de lei mai mici decat estimarile din proiectul de buget initial pentru anul 2025, arata executia bugetara publicata ieri de Ministerul de Finante, daca se compara cu bugetul aprobat in Parlament. Iar in pofida austeritatii asumate, cheltuielile au fost mai mari cu 7 miliarde de lei.

Astfel, desi se prevedeau initial venituri de 668 de miliarde de lei, s-au incasat doar 663 de miliarde de lei. Veniturile initiale estimate la 668 de miliarde de lei erau construite pe baza unei TVA de 19%, insa iata ca nici macar majorarea TVA de la 1 august de la 19% la 21% plus reasezarea unor cote reduse de la 9% la 21% si nici cresterea nivelului accizelor nu au reusit sa duca veniturile la nivelul prognozat in buget.

Ce inseamna aceasta?

Inseamna ca bugetul pe 2025 a fost din start un buget prea optimist in ceea ce priveste veniturile. De altfel, era de asteptat avand in vedere cresterea prognozata de 16% a veniturilor nominale, mult prea mare chiar si pentru o evolutie pozitiva a PIB de 2,5%.

Evolutia PIB fiind doar de 0,9% anul trecut, automat si veniturile au fost mai mici.

Surprinzator este faptul ca scaderea de venituri fata de cele prognozate nu provine in principal din neindeplinirea planului la TVA, la accize sau la impozitul pe profit si pe venit. Neindeplinirea planului de venituri provine tocmai de la un capitol pe care acum guvernul il scoate in fata ca fiind principala sa realizare si anume: sumele primite de la Uniunea Europeana.

Astfel, la capitolul sume primite de la UE, conform proiectiei bugetare, era prevazuta o suma de 88 miliarde de lei, insa executia indica doar 76 de miliarde de lei, deci cu 12 miliarde de lei mai putin. Iar in oglinda, la investitii, bugetarea era de 150 miliarde de lei si s-au facut doar 138 miliarde de lei.

La impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele exprimate initial, iar la impozitul pe venit sunt chiar mai mari cu 2 miliarde de lei.

Astfel, Finantele au strans din impozitul pe salarii si venit 59 de miliarde de lei fata de un estimat de 57 miliarde de lei.

O contributie suplimentara consistenta la acest capitol a provenit din incasarile din impozitul pe dividende, care au crescut cu 80%, arata Ministerul de Finante in nota care insoteste executia bugetara pe decembrie.

Aceasta inseamna, comparand cu banii incasati in 2024 din acest impozit, de circa 6 miliarde de lei, ca in 2025 Finantele au strans 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro) din impozit pe dividende platit de persoane fizice.

Avand in vedere o cota de 10% a impozitului pe dividende pentru 2025, rezulta ca actionarii romani persoane fizice au incasat dividende brute de 100 de miliarde de lei (20 de miliarde de euro) in 2025, ceea ce inseamna circa 5% din PIB.

Acest nivel ridicat al dividendelor atribuite persoanelor fizice din Romania arata dinamica formarii de capital autohton pe piata locala.

Pentru comparatie, masa salariala neta a celor circa 6 milioane de angajati din Romania este la circa 400 de miliarde de lei (80 de miliarde de euro), deci doar de patru ori mai mare.

Incasarile din TVA au fost cu 2 miliarde de lei mai mici decat prognoza, in pofida cresterii nivelului TVA in a doua parte a anului de la 19% la 21%.

La accize s-a intamplat la fel, incasarile fiind mai mici cu un miliard de lei fata de cele din proiectia initiala de buget, in pofida cresterii nivelului acestora atat de la 1 ianuarie 2025, cat si pe parcursul anului.

Contributiile de asigurari au fost mai bune cu 2 miliarde de lei decat cele estimate, semn ca introducerea contributiei de asigurari de sanatate la pensionari si pentru mamele aflate in concediu de maternitate a fost nejustificata. Contributiile de asigurari au fost 208 miliarde lei, fata de estimari in buget de 206 miliarde lei.

Si veniturile nefiscale au fost mai bune cu un miliard de lei, guvernul incasand 54 de miliarde de lei.

Ca urmare, pe tot ce inseamna venituri care nu sunt de la Uniunea Europeana, executia per total a fost cu 7 miliarde de lei peste estimarile din proiectul initial de buget.

Surprinzator, pentru ce declara acum guvernul, ca a supraperformat pe fonduri europene, slabiciunea bugetului pe 2025 tocmai de aici a provenit: si-a bugetat 88 de miliarde de lei venituri din fonduri europene si a incasat doar 76 de miliarde de lei, deci cu 12 miliarde de lei mai putin. Ca urmare, per ansamblu veniturile au fost mai mici cu 5 mld. lei fata de estimari.

Bineinteles ca, daca vii sa compari cu ce s-a intamplat in 2024, sunt cresteri, insa oamenii de business compara in primul rand executia cu bugetarea pe anul in curs, adica fac o comparatie cu ceea ce si-au asumat.

Pe partea de cheltuieli, in pofida declararii unui an de austeritate, incepand cu sticla de Pepsi vanduta de RA-APPS la suprapret in Guvern cu care a venit dl Mihai Jurca, seful cancelariei premierului, sa anunte revolutia austeritatii, cheltuielile au fost mai mari cu 7 miliarde de lei fata de cele estimate.

Iar derapajul a fost tocmai la bunuri si servicii, care trebuia sa se incadreze intr-un nivel de 95 miliarde de lei, dar au ajuns sa fie de 101 miliarde de lei, cu 6 miliarde de lei mai mult decat bugetarea initiala.

Doar in decembrie, guvernul a dat frau liber la cheltuieli cu bunuri si servicii, pe care a achitat 12 miliarde de lei, fata de 9 miliarde de lei in decembrie 2024. La salarii in schimb, s-a obtinut in sfarsit in 2025 incadrarea in bugetul initial, ba chiar cu 1 miliard de lei mai putin fata de proiectia initiala. In decembrie, salariile bugetarilor au fost de doar 12 miliarde de lei, fata de 16 miliarde de lei in decembrie 2024.

Dobanzile au fost subbugetate cu 8 miliarde de lei, adica guvernul a cheltuit 50 mld. lei fata de 42 mld. lei estimarea initiala, iar pensiile la randul lor au fost subbugetate, cheltuiala finala fiind de 251 mld. lei, fata de 242 mld. lei estimarea initiala.

Cine a inchis ochii la aceste subbugetari evidente - dobanzi si pensii? Unde este dl Tanzos Barna sa explice de ce a semnat cu ochii inchisi ca ministru de finante acest buget complet nesustenabil? A fost avansat intre timp, e vicepremier.

Dar cand spui ca ce performanta ai facut ca ai adus fonduri europene si ai investit peste estimari in conditiile in care ambele sunt mai mici cu 12 miliarde de lei fata de proiectul de buget initial, ce poti sa mai comentezi? Nu degeaba sunt atatia absolventi de comunicare si specialisti in PR astazi la varf, printre care ministrul energiei, ministrul de externe si primarul Capitalei. Declaratiile nu costa, doar deficitele.