Opinii

Romania se pregateste sa atinga in 2026 o borna istorica, si anume un nivel al Produsului Intern Brut (PIB) de 400 de miliarde de euro. Sigur ca valorile nominale, in sine, in economie nu inseamna foarte mult daca nu sunt comparate cu trecutul sau, pe orizontala, cu alte tari sau, si mai relevant in cazul PIB-ului, cu valoarea per capita.

De asemenea, din cauza fluctuatiilor de curs valutar, a inflatiei si a diferentelor de putere de cumparare, unii economisti prefera sa analizeze PIB-ul calculat la paritatea puterii de cumparare. Insa si valoarea absoluta are rostul ei, pentru ca ofera o imagine rapida asupra puterii unei economii, reflecta capacitatea de crestere, dinamica, potentialul de a face business, de a dezvolta o afacere in acea tara, dar si pozitia tarii pur si simplu in lume.

Cu un PIB in valoare absoluta de 400 de miliarde de euro, Romania va fi in 2026 peste tari precum Cehia (360 mld. euro) sau Portugalia (300 mld. euro), iar Ungaria (210 mld. euro) este lasata de mult in urma. Romania are si avantajul populatiei aici. Cu acest avantaj, mai e nevoie de 5-7 ani nevoie ca sa depasim Austria, care astazi are un PIB de circa 500 de miliarde de euro, dar stagneaza.

Iar nivelul PIB-ului unei tari conteaza mult mai ales acum, intr-o lume tot mai tranzactionala, in care cei mari nu mai vor sa stea de vorba decat cu cei mari, iar natiunile mici si medii ajung mai greu la masa deciziilor.

Iata, Polonia, care va atinge 1.000 de miliarde de euro PIB in 2026, adica un trilion de euro, urmeaza sa fie invitata in G20, grupul celor mai puternice tari din lume, tocmai pentru ca a intrat in top 20 mondial ca PIB. Are cat avea China in 2000, pentru ca astazi sa fie la 20.000 miliarde de euro, adica 17% din PIB-ul lumii.

In pofida norilor care s-au adunat asupra economiei romanesti in 2025 si inca persista in 2026, recursul la dinamica din anii apropiati este un izvor de optimism. Astfel, Romania a adaugat 100 de miliarde de euro la PIB intr-un timp record, intre 2023 si 2026, in doar trei ani. Anterior, a fost nevoie de cinci ani, perioada 2018-2023, pentru a trece de la 200 de miliarde de euro la 300 de miliarde de euro PIB. Iar trecerea de la 100 de miliarde de euro la 200 de miliarde de euro PIB s-a facut in 12 ani, intre 2006 si 2018.

Accelerarea dinamicii arata capacitatea companiilor locale, cu capital romanesc sau multinationale, de a mentine un ritm de crestere ridicat al cifrei de afaceri si al valorii adaugate, chiar si in conditiile trecerii la afaceri de sute de milioane de euro.

In pofida incetinirii vanzarilor din ultimele sase luni, totusi, trebuie spus ca firmele locale vin dupa un deceniu de crestere exceptional, cum in putine tari din regiune si chiar din lume s-a vazut. Iar in aceasta perioada au avut capacitatea de a-si forma capital.

Nimeni nu mai spune acum ca in cei doi ani ai pandemiei datoria publica, al carei nivel a devenit o povara in prezent, a crescut cu 15% din PIB, iar o mare parte din bani au mers pentru companii in mod direct. Nu au fost falimente in acea perioada, implicarea statului a functionat, iar acum, cand dobanzile la datoria publica au ajuns sa reprezinte 50 de miliarde de lei (10 miliarde de euro), poate ca ar trebui reamintit ca sectorul de business a beneficiat de interventii directe din bani publici de cel putin 10% din PIB in acei ani, adica 20 de miliarde de euro.

Poate ca ar trebui facut un raport totusi asupra acelei perioade: unde s-au dus exact banii care au umflat datoria publica de la 35% din PIB in decembrie 2019 la 50% din PIB in decembrie 2021?

Forta economiei data de masura celor 400 de miliarde de euro PIB va trebui insa se se vada altfel in urmatorii ani.

Avem, in primul rand, cresterea disparitatilor regionale - judete care in ultimii 10 ani au avut o crestere de PIB per capita sub medie fata de Bucuresti si alte judete care au crescut peste medie. Aici trebuie neaparat gasite solutii pentru reversarea acestui trend. Capilarizarea cresterii economice si macar franarea acestei tendinte de forta centripeta, forta care se opune celei centrifuge si aduna resursele la centru, este urmatoarea misiune. Apoi, evaluarea investitiilor publice, in conditiile in care acestea ar trebui sa aduca mult asteptatul dinamism, trecerea iarasi la o crestere economica de 3-4% pe an, necesara pentru recuperarea decalajelor.

Si, bineinteles, preocuparea pentru sustenabilitatea datoriei publice. Am pus tot mai rapid inca 100 de miliarde de euro la PIB, in 15 ani, in 5 ani si in 3 ani, insa cu ce pret? Al unei datorii publice permanent in crestere, care la inceput "producea" mai mult PIB decat in prezent dar acum "produce" din ce in ce mai putin.

Cand aveam 100 de miliarde de euro PIB, in 2006, datoria publica era de 12% din PIB, adica 12 miliarde de euro.

Ne-am dus la 200 miliarde de euro PIB in 2018, dar am crescut si datoria publica la 35% din PIB, deci la 70 miliarde de euro. Ca sa adaugam 100 mld. euro la PIB, am adaugat la datorie 58 miliarde de euro. Deci 1 euro datorie publica suplimentara ne-a adus 1,72 euro PIB. Nu a fost rau.

Cand am atins 300 miliarde de euro PIB (100/58) in 2023, datoria publica a ajuns la 50%, deci 150 miliarde de euro. Am adaugat 80 mld. euro la datorie ca sa adaugam la PIB 100 mld. euro. Deci fiecare 1 euro datorie publica suplimentara ne-a adus 1,25 euro PIB in perioada 2018-2023. Mai prost decat in perioada anterioara, dar inca bine, sustenabil.

Astazi, la 400 miliarde de euro PIB avem aproape 60% din PIB datorie publica, deci 240 miliarde de euro. Ca sa adaugam 100 mld. euro PIB in perioada 2023-2026, am crescut datoria publica cu inca 90 miliarde de euro. Deci in ultimii trei ani fiecare 1 euro datorie publica suplimentara ne-a adus doar 1,11 euro PIB. Gafaim. Daca ajungem ca la 1 euro suplimentar datorie sa aducem la PIB mai putin de 1 euro, atunci va fi grav. Ori acceleram dinamica pe acelasi euro imprumutat, ori nu ne mai imprumutam si scadem stocul datoriei.

Cheia este sa alergi mai repede decat benzina pe care o folosesti. Sa obtii mai mult decat ai cheltuit.

Deocamdata, insa, borna de 400 miliarde de euro trebuie salutata. Despre restul, mai vorbim.