Business international

Cu dobanzile la niveluri record, cu datoria de stat si deficitele umflate de pandemie si de criza energetica, guvernele europene au acceptat reimpunerea limitelor bugetare stricte. Anul acesta, jumatate din statele membre ale UE ar trebui sa aplice reduceri de cheltuieli. Aceasta inseamna ca umbra austeritatii se intinde din nou peste Europa.

Iar in unele economii momentul este cat se poate de nepotrivit. Austeritatea se suprapune cu stagnare economica, scadere sau chiar recesiune. Un exemplu este Cehia. Aceasta nu este o tara supraindatorata, nivelul datoriei de stat ridicandu-se la 42% din PIB, jumatate din media UE. Insa datoria a crescut accelerat in ultimii ani din cauza masurilor luate de guvern pentru a proteja populatia si companiile de efectele pandemiei si crizei energetice.

Drept urmare, noul guvern a facut din franarea indatorarii unul din obiectivele sale principale. In acest scop, anul trecut a elaborat un pachet vast de reduceri de cheltuieli si majorari de taxe care in toamna au scos in strada zeci de mii de oameni in ceea ce au fost unele dintre cele mai mari proteste de dupa caderea comunismului. Cele mai multe scoli si gradinite s-au inchis in timp ce personalul lor cerea mai multe fonduri de la stat.

Chiar si muncitorii din fabricile companiilor private, inclusiv de la Skoda, au organizat greve simbolice pentru a-si arata sustinerea fata de sindicate. Centrul istoric al Pragai a fost inundat de protestatari. Cura de austeritate a premierului Petr Fiala a primit forma unei reforme fiscale care include simplificarea sistemului TVA si majorarea taxei pe vanzari.

Spre exemplu, TVA aplicata berii la halba a fost urcata de la 10% la 21%. Berea este un simbol al Cehiei. A fost majorata si TVA aplicata bauturilor racoritoare, transportului public, ziarelor, unor medicamente si biletelor la evenimente sportive si culturale. A urcat impozitul pe profit de la 19% la 21%. Impozitul pe proprietati aproape ca s-a dublat.

Este pedepsit prin suprataxare viciul: alcoolul, tutunul si pariurile. A fost insa redusa TVA pentru mancare si intretinere. Au fost retrase anumite facilitati fiscale si a fost scazut pragul de la care trebuie platit cel mai mare nivel al impozitului pe venit. Pana in 2025, pachetul de masuri de austeritate ar trebui sa faca economii la buget echivalente cu sase miliarde de euro. Pana la urma, deficitul inregistrat la sfarsitul anului trecut a fost echivalent cu aproape 12 miliarde euro, sub tinta. In evidenta a iesit cresterea cu 18% a veniturilor. In 2023, deficitul bugetar s-a situat, probabil, la 3,6% din PIB, fata de 3,2% din PIB in anul anterior. In 2024, indicatorul ar trebui sa ajunga la 2,2% din PIB.

Austeritatea este aplicata cand economia ceha este singura din UE care inca nu si-a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie. Iar austeritatea este recunoscuta ca inhibitor al cresterii economice. Dar si Germania trebuie sa reduca cheltuielile, fortata de o criza bugetara provocata de chiar celebra frana a indatorarii prevazuta in constitutia tarii. Obligat sa gaseasca de urgenta locuri unde sa taie cheltuielile, guvernul de la Berlin a redus subventiile din agricultura, principalul motiv al protestelor de amploare din ultimele zile ale fermierilor. Executivul este pus intr-o situatie dificila si de muncitorii de la caile ferate, care au paralizat transportul de marfuri si pasageri si perturba mersul economiei cerand, printre altele, salarii mai mari si prime.

Ei cer mai mult cand guvernul trebuie sa recurga la austeritate. Daca feroviarii obtin ce vor, vor cere si altii. Riscul ca astfel sa se erodeze consensul traditional dintre societate si guvern este mare. De aceea, scrie The Guardian, acestea nu sunt vremuri pentru austeritate in Germania. Chiar daca germanii au o aversiune patologica fata de datorie, regulile bugetare trebuie schimbate.

Miza este prea mare. In timp ce economia se lupta cu recesiunea, guvernul inventeaza formule de austeritate, iar tara este lovita de un val neobisnuit de greve si proteste, semne ca Germania devine ingrijorator de polarizata. Ce se intampla saptamana aceasta in cea mai mare economie europeana a fost prevestit in ultima luna a anului trecut, cand cateva mii de membri ai unor uniuni sindicale din Franta, Italia, Spania, Belgia si alte tari europene au demonstrat la Bruxelles impotriva austeritatii cand ministrii de finante din Europa se intalneau pentru a discuta noile reguli bugetare ale UE.

"Este o zi foarte importanta, in care muncitorii europeni se fac auziti din nou si cer Europei sa devina o Europa sociala, o Europa a muncitorilor, nu a finantelor. Avem nevoie de un pact pentru crestere, nu de un pact care nu permite Europei sa infrunte marile provocari pe care le are in fata. Riscul este ca muncitorii sa plateasca cel mai mare pret pentru tranzitia verde si tehnologica", a spus la Bruxelles Maurizio Landini, liderul CGIL, cea mai mare confederatie sindicala a Italiei.