Banci si asigurari

￢ Care sunt cele mai mari amenintari pentru Romania in 2026? "Instabilitatea politica interna ar fi cea mai mare, nerespectarea tintei de deficit, care trebuie sa scada de la 8,4% la 6% din PIB, plus o reducere a investitiilor, mai ales ca printr-o ajustare fiscala fara cresterea investitiilor publice este greu sa mentii un sentiment pozitiv", a spus Anca Negrescu, economistul-sef al UniCredit Bank Romania ￢ UniCredit nu se asteapta ca Ministerul Finantelor sa aiba probleme in asigurarea finantarii pentru 2026, mai cu seama ca Romania inca plateste dobanzi mari, care atrag interesul tuturor investitorilor.

UniCredit Bank incepe anul 2026 cu o prognoza de crestere economica de 1,5% pentru Romania in acest an, fata de 0,8% in 2025, cu o inflatie care scade la 4,5% de la 9,8%, cu o scadere a dobanzii de catre BNR la 5,5% de la 6,5%, intr-un scenariu optimist.

Problema este ca aceasta crestere economica este sub potential, Romania resimtind masurile de crestere fiscala de anul trecut si inceputul acestui an prin cresterea taxelor si impozitelor si limitarea cheltuielilor publice.

Masurile fiscale luate de guvernul Bolojan au inceput sa se vada la nivelul reducerii deficitului bugetar, dar ajustarea fiscal-bugetara trebuie sa continue in 2026 pentru a ajunge la un deficit bugetar de 6% din PIB, iar in privinta acestui lucru sunt cateva semne de intrebare, mai ales ca la nivelul cheltuielilor bugetare nu prea se vede vreo reforma sau restructurare.

Masurile fiscale luate au fost bune, dar cred ca nu sunt suficiente, iar aceasta ajustare fiscala trebuie sa continue, spune Anca Negrescu, economistul-sef al UniCredit Bank Romania. Eu sper ca nu va fi nevoie de alte masuri de ajustare fiscala, dar sa vedem, a mentionat ea.

In ciuda perceptiei publice interne ca Romania este in criza, mai ales dupa cresterea taxelor si impozitelor, cresterea inflatiei si scaderea puterii de cumparare, opinia economistilor este destul de pozitiva legata de Romania pentru 2026, mai ales ca se asteapta o revenire a investitiilor private, o continuare a investitiilor publice, o crestere a cererii interne si o revenire a consumului dupa scaderea inflatiei.

Daca anul trecut Romania era in fruntea listei de intrebari dupa amanarea alegerilor prezidentiale din decembrie 2024, acum foarte multe din amenintari au disparut sau s-au diminuat.

Ma astept ca sectorul constructiilor publice sa continue sa creasca, industria sa isi revina, IT-ul sa creasca, iar agricultura sa fie pe plus, acest sector insa depinzand de vreme, a mai mentionat Anca Negrescu, la conferinta FT CEE de la Viena.

De asemenea, consumul ar putea sa revina pe plus, mai ales dupa scaderea din ultimul an, si ma astept la o imbunatatire pe zona de deficit comercial, a adaugat ea.

Care sunt cele mai mari amenintari pentru Romania in 2026? Instabilitatea politica interna ar fi cea mai mare, nerespectarea tintei de deficit, care trebuie sa scada de la 8,4% la 6% din PIB, plus o reducere a investitiilor, mai ales ca printr-o ajustare fiscala fara cresterea investitiilor publice este greu sa mentii un sentiment pozitiv, a mai spus economista de la UniCredit.

Nu ma astept ca Ministerul Finantelor sa aiba probleme in asigurarea finantarii pentru 2026 (necesarul de finantare este cuprins intre 265 si 275 mld. lei in lei si valuta), mai cu seama ca Romania inca plateste dobanzi mari, care atrag interesul tuturor investitorilor, a mentionat Anca Negrescu. "Noi oferim randamente de non-investment grade, la o tara care are investment grade".

UniCredit, care are o prezenta puternica in Europa Centrala si de Est, iar in Romania este in topul bancilor, mai ales dupa finalizarea achizitiei Alpha Bank anul trecut, are o prognoza optimista pentru 2026 pentru aceasta zona, cu o crestere economica cuprinsa intre 2-3%, fata de o crestere economica in zona euro de 1-1,5%.

Economistii UniCredit au prezentat la Viena prognozele economice pentru 2026, Polonia fiind in fruntea tarilor unde se asteapta o crestere economica de peste 3%.

Anca Negrescu are o prognoza de o crestere economica de 3% pentru Romania in 2027, daca vor fi indeplinite conditiile de ajustare bugetara, reducere a inflatiei si a dobanzilor, la care se adauga cresterea investitiilor publice si private, plus atragerea de fonduri europene.

Daca pana acum, modelul Europei Centrale si de Est, era de crestere prin investitii straine directe, salarii scazute si crestere sustinuta a exporturilor, acest model incepe sa se schimbe, cererea interna urmand sa ia locul exporturilor in sustinerea cresterii economice, spune Mauro Marrano, senior economist Europa Centrala si de Est, UniCredit .

Aceasta regiune va continua sa se apropie de media Uniunii Europene la nivelul PIB per capita.

Cresterea salariilor este asteptata sa continue in majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, cele mai multe fiind pe o crestere real-pozitiva, adica cresterea nominala a salariilor fiind peste inflatie, cu exceptia Romaniei in 2026.

Fondurile europene vor continua sa fie un motor de crestere economica substantial, mai ales ca in 2026, toate tarile se vor grabi sa absoarba banii din PNRR.

Investitiile companiilor private vor incepe sa isi revina dupa fluctuatiile din ultimii ani, chiar daca ritmul de crestere nu va fi asa de spectaculos.

Razboiul tarifelor declansat de Donald Trump nu a avut un impact negativ important pentru tarile Europei Centrale si de Est, mai ales ca acestea nu au un comert foarte mare cu SUA, mentioneaza economistii UniCredit.

Inflatia va scadea, fie va ramane in tintele europene, ceea ce va deschide calea unor reduceri de dobanda operate de bancile centrale.

"In Romania, ma astept ca BNR sa reduca dobanda de referinta de la 6,5% la 4,5% la finalul lui decembrie 2026 si cu o reducere in continuare in 2027, daca inflatia se va duce catre tinta de 2,5% A- 1%", mentioneaza Anca Negrescu. Dar acesta este scenariul optimist, precizeaza ea.

In scenariul pesimist, care ar interveni daca nu vom vedea nicio ajustare fiscala, dobanda va ramane la 6,5%.

Edoardo Campanella, director si redactor-sef al The Investment Institute, Unicredit, o institutie care ofera analize globale, spune ca asistam la schimbari geopolitice majore.

"Ceea ce face Trump nu cred ca este neaparat o nebunie, cu o schimbare de model, de la globalizare la neomercantilism si neoimperialism".

Neoimperialismul poate fi caracterizat ca un proiect economic pentru accesul la resurse pe care America le considera vitale pentru propria securitate.

"Ca sa nu mai vorbim de neomercantilism, prin care totul se judeca ca o tranzactie - aici nu mai vorbim despre democratie, ci doar despre un deal", a mentionat Campanella.

"De exemplu, Trump nu cred ca discuta in probleme de democratie in Venezuela, ci se bazeaza strict pe accesul la resurse, nu printr-o schimbare de regim, ci cu ajutorul elitelor din Venezuela, ceea ce este un model complet diferit", a mai spus el.

Globalizarea incepe sa nu mai fie un model economic si vom vedea din ce in ce mai mult modele de protectie si tranzactionare.

Pentru Europa sunt semne legate de viitor, pentru ca in modelul actual, daca nu il schimba, risca sa fie strivita intre SUA si China.

Europa nu se poate opune Chinei in structura actuala, in conditiile in care ultimul an ne-a aratat ca nu prea exista proiecte de re-shoring, adica readucerea investitiilor europene din China in Europa, ci ne-am trezit cu China peste noi, iar Europa nu poate sa-i faca fata.

Totusi, Edoardo Campanella nu crede ca modelul actual al Uniunii Europene se va destrama, cel putin pe termen scurt.