Business international

Enrico Letta a fost premier al Italiei intr-una dintre cele mai dificile perioade pentru economie, intre 2013 si 2014, cand tara si Europa erau lovite de marea criza si de criza datoriilor suverane, si cand zona euro risca sa se destrame. Pentru una dintre cele mai grave probleme ale tarii sale, rata somajului in randul tinerilor la 40%, a cautat o solutie europeana.

Acum, cand Europa se vede in situatia de a se confrunta cu provocari multiple, de la demografie si razboiul din Ucraina si reasezarea ordinii mondiale comerciale, tehnologice si militare de catre Trump si concurenta din partea Chinei, Letta promoveaza o Uniune Europeana mai unita si o piata europeana mai integrata, dar si reforme, unele controversate.

Altfel, riscul este ca UE sa ajunga o colonie a SUA sau a Chinei, spune el. Enrico Letta a primit, de altfel, in 2023 de la Consiliul UE misiunea de a pregati un raport cuprinzator despre viitorul pietei comune europene, despre competitivitate si integrare, despre cum Europa poate recupera decalajul de productivitate pe care il are cu SUA.

Acelasi mandat l-a primit si Mario Draghi, un alt italian, celebru pentru ca a aparat euro in fata atacurilor speculatorilor cand a condus Banca Centrala Europeana. Ambele analize identifica probleme si propun solutii si ghideaza politicile actuale ale Comisiei Europene. Enrico Letta este invitatul special al Galei ZF, cel mai important eveniment de business din Romania, organizata pe 17 noiembrie.

El este in masura sa vorbeasca celor prezenti despre viitorul UE in contextul actualelor provocari interne si internationale si mai ales despre ce trebuie facut pentru ca Uniunea sa aiba un viitor.

Raportul lui Letta a fost publicat in aprilie 2024, inaintea celui al lui Draghi, cu titlul "Mult mai mult decat o piata - viteza, securitate, solidaritate" si pune accent pe "a da mai multa putere pietei unice pentru a crea un viitor sustenabil si prosperitate pentru toti cetatenii UE". Ca si analiza lui Draghi, aceasta avertizeaza asupra pericolului lipsei de actiune si asupra nevoii de a cauta solutii pentru ca piata unica sa supravietuiasca economic si sa-si patreze relevanta geopolitica. Un an mai tarziu, aceste avertismente cer si mai multa urgenta.

Letta reimagineaza piata unica europeana, argumentand ca declinul competitivitatii se datoreaza in principal lipsei de integrare in sectoarele financiar, energetic si al comunicatiilor electronice din cadrul UE.

"Exista o nevoie urgenta de a recupera si de a consolida dimensiunea pietei unice pentru serviciile financiare, energie si comunicatiile electronice. Aceasta implica stabilirea unui cadru integrat intre nivelul european si cel national", scrie el.

Investitii semnificative in inovare, transformare digitala si tehnologii ecologice ar fi, de asemenea, necesare pentru a atinge obiectivele, tinand intotdeauna cont de dimensiunea sociala. "Piata unica este un motor puternic pentru crestere si prosperitate, dar poate fi si o sursa de inegalitate si saracie daca beneficiile sale nu sunt impartasite pe scara larga sau, mai rau, daca duce la o cursa spre limita inferioara a standardelor sociale", afirma Letta in raport.

Dimensiunea fizica a UE capata, de asemenea, o relevanta deosebita, avand in vedere ca "o Uniune Europeana mai mare este cea mai buna modalitate de a proteja interesele europene", concentrandu-se pe metodele si calendarul acestei extinderi.

Contextul geopolitic nu a trecut neobservat. "Capacitatea noastra industriala in domeniile securitatii si apararii trebuie sa treaca printr-o transformare radicala pentru a evita repetarea dinamicii observate in perioada 2022-2024. Atunci, in timp ce sustineau rezistenta ucraineana, europenii au cheltuit sume substantiale, insa aproximativ 80% din aceste fonduri au fost cheltuite pe materiale non-europene", a explicat el.

Letta vorbeste si despre o alta modalitate de a consolida piata unica: crearea unei "a cincea libertati" (pe langa cele ale liberei circulatii a persoanelor, bunurilor, serviciilor si capitalului) prin cercetare, inovare si educatie pentru a crea o piata sustenabila si rezistenta.

"A cincea libertate ar putea veni sa completeze acest cadru pentru a cataliza progresele in domenii precum cercetarea si dezvoltarea, utilizarea datelor, competentele, inteligenta artificiala, calculul cuantic, biotehnologia, biorobotica si spatiul, printre altele. Astfel de domenii ar putea beneficia foarte mult de includerea celei de-a cincea libertati in cadrul pietei unice, libertatea de a investiga, explora si crea in beneficiul omenirii, fara frontiere si limitari disciplinare sau artificiale", comenteaza Letta.

Pe scurt, ambele lucrari indeamna UE sa isi simplifice cadrul de reglementare, sa investeasca in tehnologie pentru a stimula inovatia si sa aloce resurse financiare considerabile pentru imbunatatirea competitivitatii. Rapoartele urmaresc, de asemenea, mobilizarea fondurilor din sectorul privat prin revitalizarea uniunii pietelor de capital din UE, lansata pentru prima data in 2014. Raportul Letta a propus o Uniune a Economiilor si Investitiilor pentru a finanta "obiective comune care altfel ar fi imposibil de atins".

Aceasta pentru ca Europa nu duce lipsa de capital, ci de mobilizare a capitalului. Economiile private din UE ajung la 33.000 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta un potential financiar enorm. Insa in fiecare an sute de miliarde de euro din economiile gospodariilor europene se duc in strainatate, mai ales in SUA. Aceasta hemoragie persistenta submineaza capacitatea UE de a-si finanta propriile prioritati strategice, de la inovare si infrastructura la tranzitia verde si aparare.

Sub umbrela acestei uniuni a economiilor si investitiilor Europa isi va putea construi campioni puternici si verzi pentru sectoarele strategice care sa poata concura cu adevarat pe scena mondiala. Rapoartele, ale lui Letta si Draghi, propun reformarea normelor privind ajutoarele de stat, astfel incat acestea sa contribuie la initiativele europene (in loc de cele nationale).

Raportul Letta sugereaza un "mecanism de contributie la ajutoarele de stat" in care statele membre dedica o parte din finantarea lor nationala pentru ajutoarele de stat catre initiative europene. Cu alte cuvinte, el propune ca subventiile sa devina un instrument mai mult paneuropean si mai putin national, astfel incat Europa sa evite intensificarea competitiei interne. Aceasta este una dintre cele mai controversate propuneri.

Letta este presedintele Institutului Jacques Delors, un think-tank dedicat promovarii discutiilor despre proiectul european, despre integrarea oamenilor in contructia europeana si diseminarea valorilor europene democratice, statului de drept, egalitatii si solidaritatii. De asemenea, italianul a condus intre 2015 si 2021 Scoala de afaceri internationale (PSIA) de la Sciences Po, Paris, si este decan al Scolii de stiinte politice, economice si de afaceri globale a Universitatii IE din Madrid din octombrie 2024.