Eveniment

￢ Afacerile in comertul cu amanuntul (care inseamna consumul populatiei, in principal) au scazut, in octombrie curent fata de octombrie 2024, cu 4,6% ￢ Salariul real (salariul net minus inflatie) a fost, in aceeasi luna, cu 5% mai mic decat in octombrie 2024 ￢ Dar inflatia a crescut in octombrie 2025, fata de septembrie 2025, cu 0,5% si a continuat sa creasca, in noiembrie fata de octombrie, cu 0,42% ￢ De ce nu scade inflatia?

Inflatia inalta, care ne insoteste in ultimele luni, nu tine de comercianti care n-ar vrea sa reduca preturile, cum nu tine de politica monetara (principala responsabilitate a BNR este mentinerea in limite rezonabile a inflatiei). Este o inflatie provocata de politica fiscala a guvernului, spun economistii.

Iar aceasta nu se domoleste, in ciuda faptului ca salariile reale (salariul net minus inflatie) sunt pe minus, luna de luna, inca din iulie. Altfel spus, in ciuda unor salarii care se misca in sus, puterea de cumparare este roasa de inflatie: minus 5% doar in octombrie. In fata acestei realitati, si consumul, casnic in principal, se reduce (minus 4,6% in octombrie fata de octombrie 2024, dupa o cadere de 4% in august curent, an/an, si una de 2% in septembrie, an/an.

"In primul rand, inflatia ramane ridicata sub efectul de runda a doua al cresterii taxelor (efect de runda a doua inseamna propagarea socurilor initiale de pret, dintr-un sector, in intreaga economie, ceea ce conduce la cresterea costurilor generale si transforma o inflatie ce trebuie sa dureze putin intr-una de durata. De plida, majorarea pretului energiei a provocat cresteri de preturi in intreaga economie - n. red.). In al doilea rand, deficitul bugetar este inca foarte mare, iar acest deficit provoaca inflatie - banii tipariti pentru acoperirea deficitului se duc in consum si provoaca inflatie. Deficitul bugetar si majorarea taxelor sunt temelia inflatiei de azi. Inflatia este fiscala, nu tine de BNR, nu tine de comercianti", spune Adrian Codirlasu, presedintele CFA Romania.

Aurelian Dochia, profesor de economie, arata tot spre politica fiscala a guvernului cand explica de ce inflatia nu se domoleste, in ciuda scaderii puterii de cumpatare si a reducerii consumului.

"Intreg scopul programului de austeritate este sa reduca consumul. Statul isi reduce cheltuielile si, prin diferite masuri, ii obliga si pe altii sa o faca. Tinta este echilibrarea productiei cu consumul. Alta solutie nu exista pentru a se ajunge la un echilibru, decat reducerea consumului", comenteaza Dochia. Insa aici, adauga el, se ascunde si un pericol: este posibil ca, daca scena politica da in clocot, programul de austeritate sa fie abandonat si atunci lucrurile ar putea sa se agraveze mai mult decat o face socul provocat de un program de austeritate de un an sau doi.

Si Dochia mentioneaza deficitul bugetar drept principala sursa a inflatiei. "Ne-am obisnuit cu traiul pe datorie. Salariile, in sectorul public, au crescut puternic, in ultimii ani, iar, firesc, banii s-au dus in consum. A aparut o competitie intre sectorul public si cel privat in privinta salariilor, iar banii in plus s-au dus si ei tot in consum, stimuland importurile, atata vreme cat consumul crestea cu 7-8%, iar productia cu 2-3%".

Potrivit datelor INS publicate ieri, inflatia anuala a ramas, in noiembrie, fata de noiembrie 2024, la nivelul celei din octombrie - 9,8%. In noiembrie, fata de octombrie, inflatia a crescut cu 0,42% (in octombrie fata de septembrie, cresterea a fost de 0,5%).

In privinta salariilor (datele publicate tot ieri se limiteaza la luna octombrie), acestea au crescut cu 4,3% in octombrie fata de octombrie 2024. Dar inflatia ridicata (9,8%) a facut ca salariul mediu real (salariul net minus inflatie) sa fi insemnat, in octombrie curent, doar 95% din salariul real incasat in octombrie 2024.

Asadar, inflatia a inghitit 5% dintr-un venit salarial, dar Guvernul este fericit pentru ca-si plateste o buna parte din datorii prin inflatie.