Eveniment

￢ Avalansa de cresteri de taxe de la 1 august, nu scapa aproape nicio taxa indirecta, creste cota standard a TVA de la 19% la 21%, creste TVA la alimente si medicamente de la 9 la 11%, iar TVA la carti de la 5% la 11% ￢ Din reducerea sporurilor, economiile sunt infime, 600 mil. lei, la fel ca cele din eficientizarea autoritatilor publice locale - 600 mil. lei ￢ In schimb, se propune reducerea investitiilor publice cu 10 mld. lei in 2025 ￢ Impactul tuturor masurilor este evaluat la 1,23% din PIB in 2025 si 3,75% in 2026 ￢ Cresterile vor intra in vigoare de la 1 august. Dupa un an 2024 cu cresteri de salarii si pensii, scutiri, facilitati si promisiuni electorale, guvernul vine cu nota de plata: de la 1 august, intra in vigoare un pachet amplu de masuri fiscale, care va afecta toate categoriile de populatie si aproape toate sectoarele economiei. Masurile vizeaza atat consumul - prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% si a TVA redusa la alimente, medicamente, carti, energie sau lemne de foc de la 9% sau 5% la 11% - cat si veniturile individuale, prin introducerea contributiei de sanatate pentru pensiile de peste 3.000 lei net. Guvernul estimeaza ca aceste masuri vor aduce peste 23 mld. lei la buget in acest an si peste 76 mld. lei in 2026, intr-un efort de reducere a deficitului bugetar care a scapat de sub control. Guvernul a afirmat ca intai va face economii si apoi va creste taxele, dar povara suplimentara pe cetateni si firme din cresterea TVA si celelalte taxe este de 10 mld. lei. In schimb, reducerile din aparatul administrativ sunt de 600 mil. lei in cazul sporurilor si 600 mil. lei din eficientizarea administratiei publice locale. In administratia locala numarul angajatilor a crescut cu 50.000 in ultimul deceniu, iar povara suplimentara prin taxe pe cetateni si firme este de zece ori mai mare decat economiile facute cu cheltuielile din aparatul administrativ. Din cele 23,3 mld. lei estimate pentru anul 2025, 10,6 mld. lei vor veni din cresterea de taxe, 12,7 mld. lei vor veni din scaderea de cheltuieli, dar cea mai mare scadere de cheltuieli este de fapt scaderea investitiilor publice, care va fi de 10 mld. lei in 2025. Nu se stie cand va intra in vigoare pachetul al doilea, ce este sigur este pachetul 1, cel cu cresterile de taxe, accize, si TVA intra in vigoare in august 2025. Economistii avertizeaza ca impactul asupra consumului si increderii in economie ar putea fi semnificativ, iar efectele se vor vedea in incetinirea cresterii economice. Romania nu este singura tara care recurge la astfel de masuri, dar amploarea si simultaneitatea lor ridica semne de intrebare privind sustenabilitatea aplicarii lor si capacitatea administratiei de a le implementa eficient. "S-au adus multe argumente care sustin ideea ca orice masura de crestere a taxelor are probabil un impact negativ asupra economiei si probabil ca cresterea economica va fi afectata, dar suntem intr-o situatie in care prioritatile in momentul acesta sunt de asa natura incat se apeleaza chiar si la masuri disperate pentru a reface echilibrul bugetar. Nu este Romania singura tara care procedeaza in felul acesta, cam toate tarile au trecut prin astfel de momente si practic nu exista o solutie buna care sa nu fie insotita de riscuri si efecte negative", a spus pentru ZF analistul Aurelian Dochia. Statul mizeaza si pe majorarea accizelor la carburanti, alcool, tutun si zahar, dar si pe introducerea contributiei de sanatate (CASS) pentru pensiile care depasesc 3.000 lei, doua masuri cu un impact combinat de 9 mld. lei in 2026. De asemenea, sectorul bancar si cel al jocurilor de noroc vor fi vizate de impozite suplimentare. Pentru banci, guvernul propune o dublare a impozitului suplimentar, de la 2% la 4%, ceea ce ar aduce venituri de 0,33 mld. lei in 2025 si 1,3 mld. lei in 2026. "Este nevoie de bani de peste tot. Din punctul meu de vedere nu este neaparat un lucru bun. Bancile sunt deja supraimpozitate si a lua inca un impozit de la ele nu este neaparat cea mai eficienta masura si cea mai buna. Nevoia aceasta pe termen foarte scurt de bani pe care o are guvernul si in acelasi timp nevoia de a arata partenerilor europeni, cat si agentiilor de rating ca cresc veniturile bugetare sau sunt aplicate metode care vor creste veniturile bugetare, inteleg aceasta masura, chiar daca nu mi se pare cea mai inteligenta sau adecvata", a spus pentru ZF economistul Dragos Cabat. Guvernul vine si cu masuri de austeritate: reducerea sporurilor, inghetarea salariilor si a prestatiilor sociale, reducerea investitiilor publice, reformarea companiilor de stat si institutiilor autofinantate. Desi simbolice in unele cazuri, aceste masuri aduc economii importante: de exemplu, inghetarea salariilor publice ar aduce 17,8 mld. lei in 2026, cea mai mare economie din toate masurile analizate.