Business international

Bulgaria este "pe val" in plina canicula si criza de energie regionala. Micul stat balcanic, considerat cea mai saraca economie din UE, a ajuns cel mai mare exportator net de electricitate din Europa, raportat la propriul consum, dupa cum spune un specialist bulgar pentru Bloomberg TV Bulgaria.

Lauda poate fi si mai mare avand in vedere preturile uriase ale electricitatii din aceasta perioada. Bulgaria a ajuns pe primul loc multumita centralei nucleare de la Kozlodui, care produce la capacitate maxima, cu toate cele doua reactoare ale sale active, in pofida cotelor Dunarii mai joase ca niciodata in istoria recenta. Bulgaria performeaza pe socoteala, si la propriu si la figurat, a Ungariei si Romaniei, ale caror centrale nucleare, si ele alimentate cu apa din Dunare pentru racirea aburului, produc la cote de avarie din cauza secarii marelui fluviu.

Specialistii bulgari lauda sistemul energetic al tarii lor ca ar putea alimenta cu suficienta electricitate Bulgaria chiar si daca cele doua reactoare de la Kozlodui s-ar opri. Lacurile de acumulare sunt pline, ceea ce inseamna ca exista resurse hidroenergetice de rezerva. Apoi, termocentralele pot fi puse oricand in functiune. Cea mai mare termocentrala bulgara, Maritsa-Iztok 2, are cinci unitati active.

Astfel, daca la aceastea se adauga energia solara si centralele de inmagazinare a electricitatii in baterii, Bulgaria are abundenta de energie electrica. Modelul de business al Bulgariei pe piata energiei este de a cumpara de la vecini electricitate ieftina in timpul zilei, cand este supraproductie de energie solara, pentru a o vinde scump in perioadele de varf de consum. Cu toate acestea, bulgarii nu beneficiaza de electricitate ieftina, cum s-ar putea presupune. Aceasta din cauza cererii uriase din regiune si ofertei insuficiente.

Daca piata energiei din Bulgaria nu ar fi conectata la cea europeana prin mecanisme de import si export, preturile pentru consumatorii locali ar fi semnificativ mai mici, a explicat Boyan Rasev, expert in resurse energetice, la Euronews Bulgaria. El crede ca actualele crize de energie produse de cotele joase record ale Dunarii vor ocoli Bulgaria. Dar si reactoarele de la Kozlodui sunt la 20-30 de cm distanta de o situatie critica. Centralei maghiare de la Paks i-au lipsit doar cativa mm de apa pentru a-si inchide ultimul reactor. Specialistii cred ca cele doua unitati de la Kozlodui mai pot functiona inca 2-3 saptamani daca Dunarea continua sa scada in ritmul actual.

Chiar si asa, in contextul regional, Kozlodui uimeste pentru ca produce in conditii normale. Explicatia sta, in mare, in proiectare. Alimentarea cu apa din Dunare a reactoarelor se face nu direct de pe cursul fluviului, unde riscul de acumulare a aluviunilor este mare, ci dintr-un golf adancit special pentru a avea apa cand este seceta severa. Pompele au fost gandite avand in vedere un istoric de 100 de ani al cotelor apelor Dunarii. Acestea au fost decizii ingineresti luate acum mai bine de jumatate de secol.

Amplasamentul de langa Kozlodui nu a fost ales intamplator sau doar pentru ca este situat pe malul celui mai mare fluviu al ceea ce acum este UE, scrie Ekonovini.bg.

Dupa acordul semnat in 1966 intre Bulgaria si Uniunea Sovietica, au fost studiate 27 de amplasamente diferite din tara. In baza unei analize tehnice si economice detaliate, a fost selectata zona de langa Kozlodui. Proiectul conceptual a fost aprobat de Consiliul de Ministri in 1968, iar pregatirile in teren au inceput in 14 octombrie 1969. Proiectele au fost elaborate in comun de "Energoproekt" din Bulgaria si "Toploelektroproekt" din URSS.

Chiar si atunci, inginerii au evaluat nu numai proximitatea fata de Dunare, ci si caracteristicile geologice, posibilitatile de alimentare tehnica cu apa, protectia impotriva inundatiilor si comportamentul raului la niveluri extrem de scazute.

Este important sa se faca o clarificare tehnica: apa nu provine in principal din puturi si nu este utilizata pentru racirea directa a reactoarelor nucleare. Este extrasa din Dunare si serveste la racirea si condensarea aburului in condensatoarele turbinelor, care sunt amplasate in partea conventionala, nonnucleara, a centralei.

Aceasta planificare hidrotehnica permite CNE Kozlodui sa isi mentina productia intr-un moment in care alte centrale nucleare aflate de-a lungul Dunarii sunt nevoite sa isi limiteze capacitatea. Si tocmai intr-o astfel de criza se pune din nou intrebarea: cine si de ce a oprit celelalte patru unitati ale centralei de la Kozlodui?

Cele patru reactoare nu au fost oprite printr-o singura decizie a unui singur guvern. Inchiderea lor a fost rezultatul unei serii de angajamente asumate pe parcursul a mai bine de un deceniu.

Inceputul a fost in 1993, cand guvernul lui Liuben Berov a semnat un acord cu BERD. Bulgaria a primit 24 de milioane de ECU (predecesorul euro) pentru a imbunatati siguranta primelor patru unitati, ajutorul fiind legat de intentia de a le inchide anticipat.

In 1999, cabinetul lui Ivan Kostov s-a angajat sa inchida unitatile 1 si 2 pana la sfarsitul anului 2002. Disputa privind unitatile 3 si 4 continua - Bulgaria insista asupra prelungirii functionarii, in timp ce Comisia Europeana vrea inchiderea lor in 2006.

Angajamentul decisiv a fost asumat in 2002 de guvernul lui Simeon Saxe-Coburg-Gotha (care a fost si rege al Bulgariei in timpul marelui razboi), care a fost de acord sa inchida unitatile 3 si 4 in 2006, ca parte a negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana. Unitatile 1 si 2 au fost inchise la 31 decembrie 2002. Soarta unitatilor 3 si 4 ramane controversata.

Acestea au beneficiat de investitii semnificative in modernizare, iar o misiune a Agentiei Internationale pentru Energie Atomica din 2002 a raportat imbunatatirea semnificativa a sigurantei lor. Acest lucru le ofera expertilor bulgari motive sa sustina ca nu exista o nevoie tehnica imediata de a le inchide in 2006.

Cu toate acestea, CE isi mentine pozitia. Angajamentul a fost inclus in Tratatul de aderare a Bulgariei la UE, semnat in 2005, si a devenit astfel o obligatie juridica internationala. La 31 decembrie 2006, reactoarele 3 si 4 au fost in cele din urma inchise. Cabinetul lui Serghei Stanisev a indeplinit conditia deja convenita imediat inainte de aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana.

Motivul oficial al institutiilor europene a fost siguranta reactoarelor si costul ridicat al aducerii lor la noile standarde. Cu toate acestea, partea bulgara sustine ca unitatile 3 si 4 au fost modernizate si nu au fost inchise din cauza unor necesitati tehnice imediate. Prin urmare, inchiderea lor nu este doar o decizie inginereasca, ci mai presus de toate o decizie politica, adoptata ca o conditie pe drumul Bulgariei catre Uniunea Europeana.

Astazi, primele patru unitati nu pot fi pur si simplu repuse in functiune, fiind in curs de dezafectare, combustibilul nuclear si o parte din echipamente fiind indepartate.

Dar criza creata de nivelurile scazute ale Dunarii demonstreaza inca o data valoarea solutiilor ingineresti utilizate in constructia Kozlodui. In urma cu mai bine de o jumatate de secol, specialistii au proiectat centrala sa poata functiona in conditii de mediu dure. Decenii mai tarziu, patru dintre cele sase reactoare ale sale au fost inchise anticipat prin decizii politice. Celelalte doua salveaza regiunea de la o criza energetica fara precedent.