Opinii

"Junk" este printre cele mai folosite cuvinte, zilele acestea, in presa economica, in contextul in care suntem in plina campanie de evaluare de catre oligopolul agentiile de rating format din: Moody￢s, S&P, Fitch. Acest termen este folosit de catre economisti pentru a caracteriza ratingul de tara care este retrogradat sub pragul recomandat investitiilor. Acesta este un indiciu pentru investitori care sunt avertizati( da, avertizati!) ca tara respectiva este riscanta pentru investitii, avand chiar o problema cu plata datoriilor. Ce nu inseamna "junk"? Nu inseamna falimentul statului! Nu inseamna incetare de plati (default of debt)! Dar "junk" insemna o atentionare, un semnal de alarma, un cartonas rosu, privind sanatatea economico-financiara a unei tari. Sloganul "junk-ului" este "Banii (ieftini) s-au terminat!"

Agentiile de rating sunt precum copilul lui Hans Andersen din povestea "Hainele cele noi ale imparatului", ne spun ca "imparatul este gol" adica finantele tarii sunt praf si pulbere. Sau ne spun ca Romania este intr-o conexiune inconstienta cu banii, imprumuta bani pentru salarii teribiliste existente in administratia publica, care nu au nicio legatura cu posibilitatile economiei. Un fapt este cert: Romania s-a indatorat iresponsabil, peste posibilitatile ei de face fata acestor imprumuturi irationale.

Ce efecte negative poate avea "junk-ul" pentru Romania? Statul se va imprumuta cu dobanzi mai mari, dupa acest vot de blam, se estimeaza o crestere a dobanzilor cu doua procente. Va insemna sfarsitul vremurilor cand plateam dobanzi mai mici, ceea ce inseamna cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat. Chiar si la dobanzi mai mari finantarea deficitului se poate gripa, investitorii au aversiune la risc. Teama investitorilor de a mai veni la noi poate deprecia moneda nationala si poate insemna si un recul pentru investitiile straine. Severitatea "junk-ului" ne poate trezi si scutura din traiul pe datorie, si, mai mult, ne poate arata gunoiul de sub pres. La toate acestea se mai poate adauga si riscul reputational, cum va fi privita Romania pe plan extern.

Ce efecte negative poate avea "junk-ul" pentru populatie si pentru firmele private? Pentru acoperirea deficitului pot creste taxele, iar cheltuielile publice trebuie diminuate ceea ce implica subfinantari pentru sanatate, infrastructura, educatie. Si companiile private vor intampina greutati cu finantarea investitiilor ceea ce poate pune presiune pe locurile de munca si chiar pe nivelul salarial. Companiile straine greu vor fi convinse sa mai faca investitii la noi. Vor creste dobanzile la credite cea ce inseamna ca investitiile vor fi stopate. Si inflatia va creste in urma "junk-ului", bulversand tot mediul de afaceri.

Ce efecte pozitive poate avea "junk-ul" pentru Romania? Poate fi un punct de inflexiune in administrarea banului public, marcand startul "dezjefuirii" statului. Va pune ordine in debandada si haosul gestionarii banului public. Bugetul statului nu va mai fi tratat ca o prada. Clasa politica compusa din fani ai praduirii banului public va constata ca nu mai sunt bani suficienti, acel potop banesc, pentru a trimite bezele salariale distopice alegatorilor. Politicienii care-si insufleteau cariera prin tocarea banului public vor constata ca nu mai au resurse la discretie. Va incepe o campanie de detoxificare de cheltuieli inutile. Betia praduirii banului public va lua sfarsit. "Junk-ul" va fi sanitarul intregului sistem financiar si va aduce un moment de epifanie in gestionarea finantelor tarii. Sistemul fiscal trebuie sa-si rescrie intregul soft, in concordanta cu noua realitate. Romania poate fi repusa pe sine din punct de vedere financiar. Va fi evaluata malignitatea imprumuturilor pentru hranirea unui stat nereformat. Despre helicopter money nici nu mai poate fi vorba. Va creste interesul pentru sanatatea finantelor publice. Se va produce o curatenie pe toate nivelurile care cheltuie banul public. Se vor termina orgiile bugetare facute cu bani publici. Sincopatele reforme vor trece in primul plan, dupa ce ani la rand ideea de reforma a fost uzurpata. Hiperscalerii salariali vor fi reevaluati.

Ce efecte pozitive poate avea "junk-ul" pentru cetateni si pentru firmele private? Va duce mai multa echitate salariala in reportul privat/stat, sectorul de stat fiind cu cateva lungimi salariale in fata celor ce lucreaza in sectorul privat. Va pune capat mancatului si bautului in contul celor care nici nu s-au nascut. Va atenua sovinismul salarial prin care cei platiti din bani publici se cred superiori celor ce le platesc salariile. Laxitatea politicilor salariale va fi stopata. Contribuabilul va constatata ca taxele pe care le platesc sunt gestionate mai bine. Legitimitatea praduirii banului public in interesul politicienilor va fi de domeniul trecutului. Cei care taiau curbele pentru a ajunge mai usor la banul public vor constata o stopare a fenomenului. Va constata ca in administratia publica va veni o adiere de bun simt salarial, iar cei care beneficiau de o "quinta royala" de sporuri vor trebui reevaluati. Mediul privat nu va mai fi torturat fiscal pentru a finanta o administratie inutila. Se va pune capat barbariei fiscale prin care se impun taxe mai mari pentru a acoperi gaurile de la buget.

Gestionarea "junk-ului" inseamna reforme autentice care vor trebui sa repuna Romania pe radarul increderii investitorilor. Doar prin reforme reale si prin gestionarea rationala a banului public putem restarta cresterea increderii investitorilor.