Opinii

In tumultul stirilor privind demiterea Guvernului Bolojan din data de 5 mai 2026 si apoi al celor referitoare la inabilitatea partidelor politice de a forma un nou Guvern majoritar sau de orice alta componenta/majoritate/minoritar/tehnocrat, etc., o stire a trecut neobservata, si anume aceea ca zona Municipiului Bucuresti impreuna cu Judetul Ilfov ocupa locul al saselea intr-un top facut pe baza cifrelor publicate de Eurostat/Visual Capitalist. Clasificarea este facuta pe baza PIB-ului pe cap de locuitor, dar datele referitoare la PIB nu sunt cele brute, ci sunt ajustate pe baza unui alt instrument destul de des folosit in comparatiile internationale si anume Paritatea Puterilor de Comparare (PPC sau in abrevierea din limba engleza PPP). }n astfel de comparatii, conteaza foarte mult si anul pentru care sunt date disponibile si folosite in analiza. Daca cifrele ajustate sunt adevarate si daca ajustarile au fost facute in mod profesional si obiectiv, atunci credem ca toti locuitorii aceste zone (circa 2,65 milioane la 1 iulie 2025 dupa date publicate de Institutul National de Statistica (INS) in Anuarul Statistic al Romaniei (cap. 2.5), publicat pe 30 aprilie 2026) au un motiv bine intemeiat de bucurie. Zona amintita este in topul clasamentului in care locul intai este detinut de regiunea Eastern and Midland din Republica Irlanda, urmata de Luxemburg. Avand in vedere importanta unei asemenea stiri, consideram ca o privire mai atenta se impune.

Unul dintre factorii care ar fi putut influenta in mod direct clasamentul a fost declinul populatiei oficial inregistrata ca rezidenta in Municipiul Bucuresti. Pana in 2021, populatia capitalei a scazut de fapt de la 2,067 mii de locuitori in 1992 la 1,716 mii locuitori in 2021. Acesta este in mod clar adevarat in contextual in care populatia Romaniei in intregime a scazut de la 23,1 milioane la 1 ianuarie 1990 pana la 19,03 milioane la 1 ianuarie 2025, dupa datele INS.

Este adevarat ca acest declin pronuntat a fost inversat in anii din urma pana la nivelul de 2,11 milioane la 1 iulie 2025 (vezi datele din Graficul 1). Mai mult, populatia Judetului Ilfov a crescut de la 388,7 mii locuitori in 2011 la 540 mii locuitori la 1 iulie 2025 pe fondul mutarii unei parti a populatiei din Bucuresti catre zonele mai linistite, mai putin poluate, cu trafic rutier mai usor de suportat, cu gradinite/scoli pentru copii si mai vibrante economic din comunele suburbane ale judetului (vezi cazul comunelor Stefanesti, Berceni, etc.). Aceste fluctuatii majore ale numarului de locuitori influenteaza in mod direct veridicitatea cifrelor privind "bogatia zonei". Fara indoiala, potentialul economic al Municipiului Bucuresti nu poate fi contestat. Acesta contribuie cu 25,51% la crearea PIB-ului romanesc, dupa datele INS, iar Judetul Ilfov are de asemenea o contributie medie (comparativ cu alte judete din tara) de 2,88% la cifra totala creata. Trebuie notat si faptul ca marile corporatii internationale care au investit in Romania au ales Bucurestiul ca sediu central, desi activeaza in toata tara. De asemenea, cifrele de PIB prezentate s-au reflectat si in activele (masini de lux, case/apartamente in zone scumpe, vile si conturi bancare) acumulate de multe persoane. Numarul milionarilor in EUR a crescut rapid, iar multi dintre acestia sunt din Bucuresti sau Judetul Ilfov.

Sursa : Colectia autorilor

Problema fundamentala in legatura cu PIB-ul romanesc ramane cea pe care am semnalat-o in mai multe articole publicate in ultimii ani, si anume cea referitoare la metoda de calcul pe baza de consum. Metoda ca atare nu este disputabila, dar aplicarea acesteia in cazul Romaniei consideram ca nu este cea mai potrivita. O descriere mai detaliata a acestei chestiuni tehnice a fost publicata in Vol. II al cartii bilingve (romana si engleza) intitulata Finante si Chestiuni Monetare Actuale (Finance and Current Monetary Issues) - 2023, semnata de aceeasi autori. In articolul intitulat "Cresterea PIB-ului pe baza de consum finantat din datoria externa. Cazurile Romaniei si Moldovei", autorii pun sub semnul intrebarii utilizarea acestei metode in conditiile in care datoria externa a Romaniei a crescut de la zero la finele anului 1989 pana la peste EUR 230 miliarde la 30 aprilie 2026 (peste 60% din PIB dupa unele estimari). Indemnul unor reprezentanti al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) catre populatie de a "iesi la cumparaturi" si de a "face PIB" este in mod evident eronat. Balanta comerciala a Romaniei a inregistrat cele mai mari deficite pe timp de pace din istoria tarii noastre. Romanii consuma produse din import de toate categoriile si sortimentele posibile (de la cele de baza gen cartofi, faina si pana la medicamente de inalta calitate, ca sa dam doar cateva exemple), care sunt finantate pe datorie externa, ajunsa la un nivel nesustenabil. Niciun partid politic nu are insa curajul sa spuna adevarul populatie. Acest lucru este cu atat mai evident in anii electorali cum a fost cazul in 2024 - 2025.

Un alt factor major care a facut ca zona Bucuresti-Ilfov sa aiba un PIB/cap de locuitor mai mare de sase ori decat media europeana a fost ajustarea datelor de PIB pe baza PPC. Se cunoaste ca teoria privind PPC a fost fundamentata de Gustave Cassel in perioada interbelica a secolului trecut in lucrarea La monnaie et le change apres 1914, publicata la Paris in 1923. In practica de tranzitie catre o economie de piata, inceputa de fostele tari socialiste dupa anii '90 ai secolului al XX-lea, aplicarea acestei teorii s-a dovedit insa foarte dificila, iar rezultatele sunt discutabile. Preturile din Romania au avut nevoie de cateva decenii pentru a fi aduse la nivelul celor din tarile dezvoltate din Uniunea Europeana (UE). Acest lucru este valabil si pentru salarii si pensii unde alinierea la nivelurile occidentale inca nu este finalizata. Utilizarea unor cosuri de produse a fost incercata pentru a imbunatatii aplicarea acestei metode, dar varietatea mare a sortimentele (chiar si pentru produse de baza cum ar fi banalul ou sau de acum cunoscutul burger de la McDonald) pune sub semnul intrebarii veridicitatea datelor. Intreaga munca facuta de statisticieni sufera din aceasta cauza.

Bucurestiul a inregistrat schimbari majore in ultimele trei decenii dupa evenimentele din decembrie 1989 (neelucidate nici pana in prezent). Una dintre aceste schimbari majore este abandonarea vechiul centru bancar, cu cladiri istorice transformate in hoteluri de lux. Doar CEC Bank, BCR si BNR mai au sediile centrale aici. Sunt insa multe alte schimbari in ceea ce priveste urbanistica Bucurestiului. Multe dintre acestea au fost semnalate in recentul volum intitulat Scrieri. Economice, Financiare, Istorice si Amintiri, publicat in martie 2026 de aceeasi autori. In cele de mai jos redam unele dintre acestea.

Cu mare greutate, Bucurestiul are in prezent centuri rutiere aproape terminate sau in constructie, dar trebuie notat ca au fost nevoie de circa trei decenii ca sa se intample acest lucru. Ne referim la Centura Bucurestiului (CB) si la Autostrada A0. Foarte multe cladiri, fabrici au fost desfiintate in graba (vezi cazul intreprinderii de pompe Aversa (ilustrata in Fig. 1, dreapta) si la multe alte asemenea exemple (Electroaparataj, Granitul etc.). Una dintre consecintele unei asemenea politici de modernizare urbana in Bucuresti a fost crearea unui trafic infernal, cu cauze diverse si pe un fundal de sistematizare defectuoasa. De multe ori, Bucurestiul este practic paralizat si orice intentie de transport dintr-o parte in alta a orasului, chiar si cu taxiul, este practic sortita esecului. In prezent viata bucurestenilor este cu mult schimbata fata de ceea ce a fost la inceputul tranzitiei. Este bine? Este rau? Ramane de vazut, dar se poate afirma cu certitudine ca dezvoltarea Bucurestiului ca mare metropola si dezvoltarea zonelor suburbane din Judetul Ilfov au fost in unele cazuri haotice, pentru a folosi un termen mai politicos. Singurul mijloc de transport care functioneaza la standardele cerute este de fapt metroul. Bucurestenii se pot mandri cu acest lucru pe buna dreptate!

Acest scurt demers nu intentioneaza sa diminueze cu nimic progresul facut de capitala Romaniei si de zonele adiacente. Dimpotriva, ca romani avem motive de mandrie. Dar prezentarea unor asemenea stiri fara explicatiile de rigoare poate duce in eroare cititorul neavizat sau pe votantul obisnuit caruia, in anii electorali, i se prezinta astfel de stiri ca fiind mari realizari obtinute de guvernele aflate la putere si care isi doresc re-alegerea pentru noi mandate. In multe cazuri adevarul nu este spus deloc sau prezentat doar partial, atat cat convine partidelor politice in goana dupa voturi. Realitatea poate fi insa diferita fata de ceea ce rezulta din cifre statistice ajustate!