Opinii

Metodele de spalare a banilor au devenit tot mai dinamice, mai sofisticate si mai greu de delimitat geografic, in conditiile in care fondurile circula rapid intre jurisdictii, platforme digitale, structuri corporative opace si active de valoare ridicata (bunuri de lux, imobiliare, opere de arta etc.). In fata acestor evolutii, care amplifica riscurile la nivel global si complica supravegherea, Uniunea Europeana a intervenit prin Regulamentul (UE) nr. 2024/1624 ( Regulamentul AML/AMLR ) privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului ( anti-money laundering / countering financing of terrorism - AML/CFT), introducand un standard comun, menit sa uniformizeze cerintele specifice la nivelul pietei comune.

Regulamentul AML se va aplica direct in toate statele membre, inclusiv in Romania, iar entitatile obligate ar trebui sa atinga un nivel de pregatire echivalent cu cel solicitat pentru un audit (ready-to-audit ) cu cel putin sase luni inainte de data de 1 iulie 2027, pentru a avea timpul necesar sa testeze sistemele, sa remedieze deficientele si sa stabilizeze procedurile inainte de data aplicarii regulamentului.

Manualul de aplicare, in curs de definitivare

Pe langa reglementarile de "nivel unu", cuprinse in Regulamentul AML, detaliile operationale vor fi calibrate prin instrumente de "nivel doi" dezvoltate de AMLA (Autoritatea Europeana pentru Combaterea Spalarii Banilor si a Finantarii Terorismului), entitate care are obligatia de a elabora, pana la data de 10 iulie 2026 , Standardele Tehnice de Reglementare (RTS) si ghiduri de implementare care vor influenta direct modul in care arata procesele interne, datele colectate si pragurile aplicate.

Printre acestea se numara standardele privind masurile de precautie privind clientela (CDD), conform art. 28(1) din Regulamentul AML, care clarifica informatiile si documentele ce trebuie colectate pentru aplicarea CDD in functie de risc. De asemenea, autoritatea va stabili criteriile privind relatia de afaceri cu clientul, tranzactiile ocazionale si pe cele legate intre ele, conform art. 19(9) din Regulamentul AML. Totodata, vor fi elaborate standardele privind cerintele la nivel de grup si masurile pentru sucursale/subsidiare aflate in tari terte, conform art. 16(4) si art. 17(3) din Regulamentul AML.

Nu in ultimul rand, AMLA va emite ghiduri si recomandari privind cerintele minime pentru continutul evaluarii riscurilor la nivel de entitate si sursele suplimentare de informatii de care trebuie sa se tina seama la efectuarea evaluarii riscurilor pentru intreaga activitate ( Business ￢ Wide Risk Assessment ), conform art. 10(4) din Regulamentul AML.

Noi entitati sub incidenta AML

Regulamentul extinde sfera entitatilor obligate si catre alte zone financiare si non￢financiare cu risc, precum comertul cu metale si pietre pretioase , bunuri de valoare ridicata, furnizorii de servicii si intermediarii de finantare participativa , operatorii din domeniul migratiei prin investitii , impresarii de fotbal, cluburile de fotbal profesionist . Pragurile de referinta pentru "bunuri de valoare ridicata" includ, de exemplu , bijuterii/ceasuri de peste 10.000 de euro, autovehicule de peste 250.000 de euro si aeronave/ambarcatiuni de peste 7,5 milioane de euro.

Ce se schimba in practica?

Pentru noile entitati obligate, conformarea nu va presupune doar urmarea unor proceduri scrise, ci si implementarea unui sistem functional si eficient de supraveghere. Pachetul minim include: politici/proceduri si controale interne, un management al riscurilor, o functie de conformitate (ofiter AML), instruire si verificari ale cunostintelor AML ale angajatilor, masuri de cunoastere a clientilor (KYC) bazate pe risc si monitorizarea relatiilor de afaceri, raportare catre autoritati si pastrarea evidentelor. Pentru multe industrii, Regulamentul AML va trebui implementat la un nivel similar cu sectorul financiar-bancar.

Nu in ultimul rand, pentru a eficientiza si mai mult activitatea de combatere a spalarii banilor, Regulamentul AML prevede reguli de cooperare intre Parchetul European (EPPO), unitatile de informatii financiare din statele membre si Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF). In acest sens, se asteapta ca schimbul de informatii sa faciliteze atat descoperirea, cat si urgentarea tragerii la raspundere a persoanelor implicate in scheme de spalare de bani.

Cum ne pregatim? Foaia de parcurs pana la 1 iulie 2027

Implementarea cerintelor prevazute de Regulamentul (UE) 2024/1624 presupune o abordare structurata, etapizata si orientata catre risc. O foaie de parcurs realista pana la data de aplicare deplina ar trebui sa includa trei etape principale.

Anul 2026 - diagnostic si planificare. Aceasta etapa reprezinta fundamentul intregului program de conformitate si are rolul de a identifica diferentele dintre practicile curente si noile cerinte europene, de mapare a riscurilor (tipologii de clienti, produse, canale, jurisdictii) si recalibrare a apetitului la risc, inventariere a datelor si a fluxurilor, evaluare a controalelor existente (KYC, screening, monitorizarea tranzactiilor, raportare) etc. Rezultatul acestei etape ar trebui sa fie un plan detaliat de implementare, prioritizat in functie de risc si complexitate.

Trimestrul IV 2026-trimestrul I 2027 - implementarea. Aceasta este faza de transformare efectiva, in care cerintele sunt transpuse in procese operationale si sisteme functionale (de exemplu, operationalizarea si automatizarea proceselor de inrolare a clientilor si aplicarea CDD, implementarea si calibrarea mecanismelor de screening, imbunatatirea monitorizarii tranzactiilor, optimizarea procesului de raportare (STR/SAR), actualizarea cadrului intern, instruire aplicata). Aceasta etapa necesita coordonare stransa intre functiile de business, conformitate, risc si IT.

Inainte de 1 iulie 2027 - testare si stabilizare. Ultima etapa este esentiala pentru validarea eficientei cadrului implementat (prin testarea proceselor AML/CFT de la un capat la altul si remedierea deficientelor identificate, simulari de audit si ale unor controale interne reale etc.) pentru asigurarea unui nivel de conformitate sustenabil (prin monitorizarea performantei si ajustari finale). Obiectivul este atingerea nivelului "pregatit pentru audit", care sa permita entitatii sa demonstreze conformitatea nu doar formal, ci si in practica.

In concluzie , Regulamentul (UE) 2024/1624 marcheaza trecerea catre un sistem unic de reglementari la nivel european, iar legislatia secundara (drafturile de RTS si ghidurile AMLA) contureaza modul concret in care cerintele vor fi aplicate in practica. Insa trebuie subliniat un aspect critic: amanarea pregatirilor sau tratarea superficiala a acestui proces poate genera riscuri semnificative de neconformitate operationala, sanctiuni si riscuri de afectare a reputatiei. Complexitatea noilor cerinte, dependenta de date de calitate, integrarea sistemelor si necesitatea unei aplicari consecvente in practica fac improbabila o aliniere rapida "pe ultima suta de metri". In acest context, pregatirea timpurie nu mai este un avantaj competitiv, ci o conditie esentiala pentru conformitate si sustenabilitate in noul cadru european.