Opinii

Cred ca una dintre cele mai mari oportunitati de investitii din Romania se afla in companiile care sunt inca prea mici pentru a intra pe radarul marilor investitori. O fabrica dintr-un oras mic, o afacere de familie care si-a depasit piata locala, un producator care are comenzi, dar nu poate finanta urmatoarea etapa. Acolo exista potential, insa drumul pana la capital este mult mai lung decat pare dintr-un birou din Bucuresti.

Eu vad economia romaneasca rupta in doua. La baza sunt multe companii mici, fragmentate, insuficient capitalizate, dependente de fondator. Sus sunt companiile mari, cu management, proceduri si dimensiunea necesara pentru a atrage investitori institutionali. Intre cele doua exista prea putine trepte. Ne lipseste o clasa de mijloc a companiilor, suficient de solida incat sa poata creste mai departe fara ca fiecare investitie sa devina un pariu pe supravietuire.

Pentru un investitor de pe bursa, problema aceasta poate parea indepartata. El are deja companii din care sa aleaga si urmareste rezultate, dividende, preturi. Dar de unde vor veni urmatoarele companii in care va putea investi? O piata de capital se dezvolta si prin ceea ce se intampla inaintea listarii: firme care isi pun ordine in finante, isi consolideaza pozitia intr-un sector si invata sa lucreze cu alti actionari.

De aceea, eu cred foarte mult in consolidare. O clinica poate deveni parte dintr-o retea, un producator local poate intra intr-un grup care are distributie si putere de negociere, mai multe afaceri complementare pot construi impreuna o prezenta regionala. Nu ajunge sa aduni cifrele de afaceri. Trebuie sa poti conduce companiile impreuna, sa investesti in tehnologie si sa pastrezi ceea ce le facea bune inainte de asociere.

Partea aceasta este mai dificila decat o arata un plan de investitii. Poti cumpara utilaje intr-un calendar relativ previzibil. Schimbarea felului in care o companie ia decizii dureaza mai mult. Un antreprenor care a hotarat singur douazeci de ani trebuie sa accepte ca bugetul se discuta, ca rezultatele se explica si ca alti oameni pot decide diferit. Iar managerul venit din afara trebuie sa inteleaga afacerea inainte sa incerce sa o schimbe.

De aici a pornit si primul ciclu investitional al Impetum Group. Veneam din restructurare si vedeam limita interventiei fara capital: poti pune ordine intr-o companie, dar ea are nevoie si de resurse pentru a merge mai departe. Am construit o platforma care sa ajunga in mai multe etape ale vietii unei afaceri, de la inceput pana la maturitate. Am vrut sa crestem companii pe care investitorii mari inca nu le vedeau.

Cred in continuare in aceasta idee. Experienta ne-a aratat insa cat de diferite pot fi ritmul unei companii si asteptarile celui care a pus banii. Noi urmaream dezvoltarea portofoliului si accesul la o categorie noua de capital. Investitorii se uitau, pe buna dreptate, si la momentul in care capitalul incepe sa se intoarca. Am inteles ca aceasta discutie trebuie purtata de la inceput si reluata cand planurile se schimba.

La Impetum Investments, pierderea neta din primul semestru al anului 2026 a fost de 9 milioane de lei, fata de 10,8 milioane in perioada similara din 2025. Portofoliul avea, la 30 iunie 2026, o valoare estimata de piata de aproximativ 155,4 milioane de lei. Aceasta valoare nu reprezinta numerar disponibil. Am subestimat timpul necesar pentru a o transforma in lichiditate, in raport cu scadentele finantarii. Acum lucram la valorificarea investitiilor si la reasezarea obligatiilor, pentru a corela finantarea cu ritmul de maturizare a portofoliului, urmarind totodata sa ii protejam valoarea. Lectia este sa tinem cont de acest decalaj inca de la structurarea investitiei.

In urmatorul ciclu al Impetum Group, vreau sa folosim impreuna experienta de investitii si cea de restructurare, cu o perspectiva regionala si cu o deschidere mai mare catre capitalul institutional. Pentru mine, aceasta inseamna si o selectie mai atenta a situatiilor in care putem interveni. O companie care nu mai poate lua un credit poate avea in continuare produse bune si clienti. Trebuie insa sa intelegi daca finantezi o transformare posibila sau doar mai cumperi cateva luni.

Capitalul rabdator presupune un orizont de investitie convenit de la inceput. Investitorii institutionali pot sustine asemenea proiecte daca ele corespund mandatului lor, dar accesul la acest capital se castiga. Administratorii trebuie sa arate cum selecteaza investitiile, cum controleaza riscurile si cum urmaresc sa returneze capitalul. Companiile trebuie sa accepte transparenta si disciplina. Nevoia de dezvoltare a economiei nu poate fi un argument pentru coborarea standardelor de investitie.

As vrea ca discutia despre economia Romaniei sa ajunga mai des aici: ce companii putem ajuta sa treaca la nivelul urmator si cine isi asuma munca aceasta? Nu cred ca vom construi suficienta prosperitate asteptand doar revenirea consumului. Avem nevoie de afaceri mai productive, capabile sa se extinda dincolo de piata lor de origine. Pentru investitorii de astazi, acolo se pregatesc oportunitatile de maine.

Andrei Cionca, fondator Impetum Group