Opinii

Actuala sansa de a constitui, pe ultima suta de metri, o majoritate pentru sustinerea unui guvern ar trebui sa fie valorificata de partidele care au condus pana acum Romania. Situatia internationala foarte complicata nu ne permite o situatie interna tulbure in continuare.

Situatia din Orientul Mijlociu nu se linisteste absolut deloc, barilul nu da niciun semn ca se va duce inapoi sub 100 de dolari, dobanzile sunt la niveluri istoric de inalte si, pe deasupra, in afara de razboiul din Ucraina si agresivitatea in crestere a Rusiei, avem aceste tulburari sociopolitice care nu vor ramane fara consecinte in Franta.

Lumea a devenit un teren atat de instabil, de complicat, incat este un lux sa functionezi faraguvern.

Romania are nevoie de buget pentru 2027. Chiar daca a reusit sa treaca cu bine de examenul S&P, accesul la finantare de pe pietele financiare internationale ramane esential in anii urmatori, in conditiile in care PNRR s-a incheiat, iar fondurile europene pentru exercitiul financiar urmator, 2028-2035, nu vor mai fi la fel de generoase ca pana in prezent.

Pe termen scurt, gasirea unei solutii in Parlament pentru sustinerea unui guvern este cruciala, iar pe termen mediu, adica pana la alegerile urmatoare, tema principala este ca oamenii competenti si realizati din punct de vedere financiar din aceasta tara sa fie convinsi sa intre in politica si sa facalegi in Parlament.

Toata lumea se oripileaza de strigatele Dianei Sosoaca, in Parlamentul Romaniei sau chiar in Parlamentul European, insa oamenii care au ce apara in aceasta tara, care au realizat ceva in viata lor, din pacate stau pe margine si nu vor sa intre in jocul politic.

Ce-i lipseste Romaniei astazi nu sunt banii. Romaniei ii lipsesc cunoasterea si atitudinea corecta. In Parlament, o mare parte dintre parlamentarii de astazi sunt "cefe groase", oameni aflati printre ultimii in clasa lor la scoala, care au terminat diverse facultati particulare anonime sau si-au dat ori nu bacalaureatul si care au gasit in politica un mijloc de invarteala si de sporire a averii personale.

Cand intri in mareata cladire a Parlamentului, fosta Casa a Poporului, te frapeaza o diferenta fata de Parlamentul de la Bruxelles. La noi nu vezi hartii, nu vezi proiecte de lege, paperuri, nu vezi ziare, nu vezi carti.

Actul de a legifera inseamna, in primul rand, studiu, evaluare si abia apoi decizie, inseamna optiuni, evaluari de impact, calcule.

Actuala clasa politica a Romaniei este in majoritatea ei o clasa antiintelectuala, nu este o clasa a oamenilor de studiu.

In Parlamentul European, jurnalistul are acces la documente, lucrurile sunt gandite astfel incat toata actiunea respectiva sa convearga catre un rezultat de schimbare a vietii oamenilor in bine, ca urmare a unei initiative legislative, sau macar aceasta este intentia. In Parlamentul Romaniei nu sunt hartii, sunt doar combinatii de partid si declaratii, nesfarsite declaratii.

La noi, politica este o organizare a gastilor pentru a extrage cat mai mult din resursele publice: joburi, contracte, influenta. Sigur ca, peste tot in lume, actul puterii, asa cum se vede foarte bine astazi in SUA, te conduce in aceasta directie, de a-ti exploata cat mai mult pozitia pe care o cuceresti sau pe care o mentii.

Insa, ce au aceste parlamente diferit fata de cel din Romania este calitatea oamenilor si aplecarea lor spre actul de studiu in general, care te conduce la un rezultat mai bun in procesul de legiferare pentru societate.

Iar situatia nu este valabila doar la nivelul Parlamentului. Bataia pe joburi de la stat si aducerea unor oameni incompetenti in structurile guvernarii fac ca, oricati bani sa se stranga la buget si sa se cheltuie, rezultatele sa fie mereu si mereu nemultumitoare pentru societate.

Iata, spre exemplu, situatia TollRo, noul sistem de taxare a transportatorilor, sau situatia platformei eSanatatea Mea, care sunt nefunctionale sau functioneaza deficitar.

In loc sa fie gandite aceste sisteme in prealabil pentru un singur judet, spre exemplu, sa fi fost testate pentru un anumit sector de business sau o parte populatiei, la o scara mai mica, si apoi sa fie calibrate pentru a putea functiona la nivel national, au fost pur si simplu aruncate pe piata absolut neinspirat, iar acum toata lumea se intreaba de ce nu merg.

Nu merg pentru ca cine trebuia sa gandeasca trecerea la un sistem nou pas cu pas, nu a gandit.

Exista o pleiada de functionari si de angajati in structurile statului care se calca pe picioare si pe care, daca ii intrebi lucruri elementare din domeniul lor de activitate, nu le stiu. Nu le stiu pentru ca n-au fost invatati sa le stie, pentru ca cei de deasupra lor nu le stiu la randul lor si nu i-au intrebat.

Din pacate, functionarimea romana si institutiile de stat au ajuns, in mare parte, un rezervor, un refugiu pentru cine nu poate sa stea pe picioare in sectorul privat.

Si nu ar trebui sa fie asa.

Functionarii statului ar trebui sa fie o elita, dar daca de la varf, in Parlament, nu avem o elita, nu avem cei mai buni si cei mai marcanti membri ai societatii, nici mai jos nu are cum sa fie altfel.

Cu toate aceste tare ale sale, trebuie spus ca administratia romaneasca, asa cum e, si Parlamentul Romaniei, au asigurat progresul societatii in ultimii 20-30 de ani. Cu minusurile si plusurile sale. Acum parca insa au cam venit niste scadente, iar fara schimbari fundamentale va fi foarte complicat sa se mai asigure acest progres.