Opinii

In curand ajungem la jumatatea anului si perspectiva pentru tot 2026 arata prost. Comisia de Prognoza a rectificat la 0,1% cresterea economica pentru 2026, ceea ce inseamna cea mai slaba evolutie pentru economia Romaniei din ultimii 16 ani, de la criza financiara din 2009-2010, cu exceptia pandemiei.

Nu am avut demult si consum privat si consum guvernamental in scadere cum estimeaza Prognoza pentru anul acesta, cu aproape 2% fiecare. In 2025, desi consumul guvernamental a fost in scadere brutala cu 2,6%, consumul privat a fost pe crestere de 0,5%, ceea ce a compensat oarecum restrangerea statului.

In 2026 avem pentru prima data in ultimii o scadere a numarului de salariati, cu 0,5%, de la 5,468 milioane la 5,440 milioane, si o scadere a salariul mediu net real cu 1,9%, corelata practic cu scaderea consumului privat de 1,8%.

O administrare buna a cresterii economice ar fi insemnat o balansare intre cele doua sectoare, public si privat. Cand sectorul public incetineste, cum este cazul acum pentru ca era necesara o ajustare dupa derapajele deficitului bugetar, este rolul sectorului privat sa devina motorul de crestere, prin investitii.

In pandemie si in criza din 2009-2010, statul a intervenit masiv in economie si a redat increderea investitorilor privati prin injectii financiare masive. Romania a intrat in criza inceputa in toamna anului 2008 cu doar 15% din PIB datorie publica, mult sub expunerile statelor din regiune. Grecia era atunci la 200% din PIB datorie publica si patimeste si astazi. In 2014, datoria publica a Romaniei atingea deja 40% din PIB. Au fost necesare programe de relansare precum Prima Casa, de ajutoare de stat sau de sustinere a IMM-urilor.

In pandemie, Romania a intrat cu o datorie publica de doar 35% din PIB pentru ca in perioada 2014-2020 PIB-ul a crescut mai repede decat datoria. A fost cea mai buna si echilibrata perioada din istoria economica a Romaniei de dupa 1990, cand tara ar fi putut accede in zona euro daca ar fi aplicat.

Pentru trecerea prin pandemie in perioada 2020-2021, statul a cheltuit 15% din PIB astfel incat datoria publica a ajuns la 50% din PIB. Problema este ca datoria a continuat sa creasca si fara criza financiara si pandemie dupa 2022, astfel incat acum a ajuns la 60% din PIB.

Desi inca suntem departe de nivelurile din Occident de peste 100% din PIB, pentru Romania situatia este mai complicata pentru ca daca este raportata la nivelul veniturilor bugetare de doar 33% din PIB datoria devina o povara mai mare. In ecuatie conteaza capacitatea de a strange taxe ca sa platesti datoria, iar Romania este la 10% sub media europeana a veniturilor in PIB.

Asa ca desi ar fi nevoie acum, dupa doi ani de crestere de sub 1% de un nou impuls, acesta nu mai poate veni de la sectorul public, cel putin in 2026. Si atunci, baza este la sectorul privat. Dar sectorul privat amana investitiile daca nu are vizibilitate.

Ar fi extraordinar ca estimarile Comisiei de Prognoza, de crestere economica de 2,2% din PIB sa se indeplineasca pentru 2027. Aceasta ar insemna ca acest trimestru, al doilea al anului 2026, sa fie cel in care se atinge minimul si apoi sa avem de-a face, incet-incet, trimestru dupa trimestru, cu un proces de reluare a cresterii.

Razboiul din Iran ne-a dat inapoi cel putin un trimestru din drumul spre recuperare pentru ca provoaca inflatie, sperie investitorii si intarzie scaderea dobanzilor. Barilul de petrol insa nu mai are spatiu de crestere, dupa cum constata mirat chiar Financial Times. Probabil lumea s-a ajustat intre timp la un nou nivel, mai redus, al consumului, sau energia verde isi face loc.

Mai rau decat razboiul din Iran este pentru noi ce se intampla cu dronele, pentru ca investitorii si consumatorii sunt speriati. Din acest punct de vedere, Romania, cu cea mai lunga granita cu Ucraina si supusa celor mai mari riscuri, ar trebui sa negocieze mult mai strans cu statele bogate din Europa de Vest pentru imprumuturi speciale cu dobanzi mici pe perioade lungi de timp, pentru relansare economica.

SAFE e bun, dar e nevoie si de LIFE - adica un pachet de cel putin 10 miliarde de euro dedicat exclusiv Romaniei sa faca fata pana la incheierea unui armistitiu efectelor razboiului de la granita. Nu se pot exclude efectele razboiului pentru incetinerea economiei din ultimii patru ani, in pofida sumelor enorme cheltuite la nivel guvernamental.

Factorul "autostrazi" ar trebui sa fie un motor pentru relansare si scadere a inflatiei - prin accesul mai bun si mai rapid la noi furnizori de marfuri si servicii. Schengenul se vede deja intr-un plus de 1 miliard de euro anual venituri ale transportatorilor romani la balanta de plati, iar aderarea la OECD va pune piata financiara locala pe harta marilor jucatori internationali.

Factorul "bursa" este de ajutor, pentru ca se vede deja decuplarea evolutiei indicilor bursieri de restul economiei, insa piata de capital nu a atins o masa critica, fiind reprezentativa pentru doar 5% din economia Romaniei. Fondurile de pensii private, cu active de 10% din PIB, nu pot actiona inca precum un amortizor in caz de incetinire a economiei, insa atunci cand vor fi la 50-100% din PIB vor putea.

Cel mai rau este ca in astfel de perioade de incetinire/scadere nu mai poti acumula. Diferentele de acumulare - de infrastructura, financiare, de capital uman, stiintific si tehnologic - sunt de fapt cele critice intre Romania si Europa de mai la vest, pentru ca la PIB per capita la paritatea puterii de cumparare sunt progrese.

Dar cel mai mult va trebui sa mizam in anii ce vin pe factorul "tineri", factorul "noua generatie". Daca junioarele de 17 ani de la echipa de handbal CSM Bucuresti au fost la un pas sa castige duminica la Budapesta Liga Campionilor la tineret, este pentru ca au avut de unde sa se inspire.

Nascute in anul crizei, in 2009, aveau 7-8 ani cand echipa mare CSM Bucuresti castiga Liga Campionilor, in 2016. Multi au criticat cheltuielile facute de-a lungul anilor pentru jucatoare de top din strainatate. Dar iata ca acea echipa mare a inspirat fetele de acum.

Factorul "vreau, pot, lupt" este cateodata mai important decat factorii macro. Viata isi face loc. Dorinta de victorie si dorinta de iesire inclusiv din aceasta stagnare economica vor triumfa.