Zf 24

Absorbtia de fonduri europene este parghia prin care Romania poate atenua impactul contractionist al corectiei bugetare, arata o analiza publicata de BNR, care atrage atentia ca ponderea investitiilor publice va fi putin sub 8% din PIB in 2025 si va ajunge la 8% in 2026, cifre record pentru ultimul deceniu, mai mult de jumatate din ele fiind din resurse europene.

"Trebuie sa ne ajutam singuri neexistand leacuri miraculoase pentru rezolvarea dezechilibrului bugetar foarte mare. Toate tarile din UE se confrunta cu mari dificultati economice si sociale si aici gasim o explicatie pentru batalia privind constructia noului cadru financiar multianual (2028-2034)", spun autorii studiului "Romania intr-o Uniune Europeana cu autonomie strategica?", coordonat de Daniel Daianu.

In urmatorii ani, programul SAFE al UE poate compensa partial terminarea PNRR ca impact economic, iar reformele din sectorul public trebuie sa continue, plus o utilizare mai eficienta a banului public.

Solutiile pentru viitor includ masuri de politica industriala, de sprijin pentru unele sectoare strategice (ex.: industria agroalimentara), care pot opera prin utilizare de fonduri europene si finantari speciale (credite fiscale).

In acelasi timp, dialogul cu Ungaria si Austria, cu alte state, privind aprovizionarea cu energie la preturi rezonabile este binevenit si poate exprima o strategie regionala a Romaniei in conditii internationale tot mai complicate. Colaborarea cu Turcia si Bulgaria la Marea Neagra capata o noua semnificatie din perspectiva situatiei din Ucraina. Un alt atu al Romaniei in aceasta perioada complicata este faptul ca bancile locale sunt bine capitalizate si ca incepe sa lucreze si Banca de Dezvoltare si Investitii.

"Apele sunt foarte tulburi in Europa si in lume", spun analistii.

Terminarea razboiului din Ucraina, ce a devenit o preocupare extraordinara geopolitica si economica pentru europeni, depinde de concilierea pozitiilor ucrainene cu cele ale Rusiei, in conditiile in care aceasta din urma are revendicari teritoriale si pretentii ce privesc statutul international al Ucrainei, marimea fortelor sale militare. Presedintele SUA, Donald Trump, administratia sa, incearca sa medieze in acest conflict, sa se ajunga la o incetare a focului/armistitiu, dar se pare ca este o cale foarte dificila pana la un asemenea deznodamant. In plus, se pune problema garantiilor de securitate pentru Ucraina, a aranjamentelor de securitate in Europa in general, care sa previna conflicte militare. Ordinea mondiala de dupa al Doilea Razboi Mondial se destrama, multilateralismul si regulile in relatiile internationale se pierd in ceata, fragmentarea, formarea de blocuri si confruntari geopolitice, un razboi ideologic/cultural intre conservatorism (unii ar spune extrema dreapta) si liberalism definesc lumea in care traim, se arata in studiu.

" Realpolitik revine in forta in relatiile internationale si redeseneaza sfere de influenta. Tensiuni economice si sociale se acutizeaza in numeroase state europene unde extrema dreapta castiga teren politic. Ceea ce americanii numesc affordability (accesibilitate) , ce corespunde in temeni mai generali unei crize a costului vietii, influenteaza viata sociala si politica in toata lumea occidentala. Europa (UE), ce are de surmontat slabiciuni structurale si institutionale, cauta sa isi dezvolte autonomie strategica in conditiile in care SUA se dezangajeaza de pe batranul continent si dau mai multa atentie Americii Latine Asiei".

In acest mediu global complicat, Romania trebuie sa isi gaseasca un drum cat mai ferit, intr-un noian de schimbari geopolitice si perturbatii fara egal dupa caderea Zidului Berlinului. NATO si UE sunt organizatii ce conteaza enorm pentru Romania, dar se confrunta cu provocari majore, spun autorii analizei.

In plus, Romania este obligata sa diminueze marea vulnerabilitate a dezechilibrelor economice (bugetar si extern). Romania a avut cele mai inalte deficite, bugetar si de cont curent, din UE in 2024 - 9,3% si, respectiv, 8,2% din PIB, dar ar putea ajunge anul viitor la 6,5%. "Nu exista alternativa la corectia bugetului public si trebuie notat ca ajustarea se face gradual - nu este drastica de la peste 9% din PIB la, sa zicem, la 4% din PIB intr-un singur an. Exista insa o portiune de ajustare considerabila in 2025 si, mai ales, in 2026", se mai arata in analiza.

Vedeti aici textul integral al studiului