Cultura si divertisment

Conform unei analize La Stampa, Italia plateste anual o factura de aproximativ 45 de miliarde de euro pentru acest "decalaj infractional de gen". Acesti bani acopera totul: de la costurile sistemului judiciar si de securitate, la spitale, reparatii si traumele lasate in urma. O realitate in cifre: Dezechilibrul este evident Cifrele din Italia vorbesc de la sine si picteaza un tablou dureros de clar: In inchisori: Femeile reprezinta o minoritate infima, doar 4,3% din totalul detinutilor. Restul sunt barbati. Pe strazi: Cand vine vorba de arestari sau acuzatii pentru diverse infractiuni, sub 20% dintre persoanele implicate sunt femei. Cele mai grave fapte: La capitolele cele mai negre, precum omuciderea sau violenta sexuala, barbatii reprezinta peste 90% dintre acuzati. Aceste date, sustinute si de studii europene (Eurostat), arata ca violenta bazata pe gen este o problema sistemica, in care agresorii sunt preponderent barbati. Un studiu publicat in Frontiers in Public Health subliniaza ca, in Italia, majoritatea omuciderilor sunt comise de barbati, iar victimele sunt adesea partenere sau foste partenere, evidentiind legatura directa cu violenta domestica. Pretul urias al violentei masculine Totusi, cum se traduc toate acestea in bani? Costurile reale sunt enorme. Violenta dominata de barbati nu doar ca genereaza teama, ci lasa si o gaura imensa in buget. Statul italian scoate din buzunar cam 60 de miliarde de euro pe an pentru a gestiona consecintele criminalitatii. Din suma asta, aproximativ 45 de miliarde sunt direct legate de faptele comise de barbati. Acesti bani se duc pe: Cheltuieli de judecata si politie. Ingrijiri medicale pentru victime. Despagubiri si reparatii. Costuri "invizibile", cum ar fi traumele psihologice, productivitatea pierduta si vietile distruse. O problema "normalizata"? In mod paradoxal, desi barbatii comit majoritatea crimelor, societatea pare sa trateze violenta masculina ca pe o normalitate trista, un efect secundar al unui model de "masculinitate toxica". Interesant este ca datele arata ca femeile care incalca legea primesc adesea sentinte mai blande, ceea ce deschide o discutie complexa despre cum justitia percepe violenta in functie de gen. Intre timp, preventia reala, la nivel politic si social, bate pasul pe loc. Totusi, scopul acestei analize nu este sa se arate cu cu degetul spre toti barbatii. Ar fi absurd si complet gresit. Miza este constientizarea ca acest tipar de comportament violent, asociat cu o masculinitate toxica, are un pret real, documentat si extrem de piperat pentru intreaga societate. Solutia nu sta doar in pedepse, ci in preventie. Este nevoie de educatie, de modele masculine pozitive si de politici publice care sa atace radacina problemei, nu doar efectele. Abordarea problemei ar trebui sa fie vazuta in felul urmator: o simpla reducere de 10% a infractiunilor comise de barbati ar elibera miliarde de euro. Bani care s-ar putea intoarce in comunitate, finantand scoli mai bune, spitale moderne si un viitor mai sigur pentru toata lumea.