Zf 24

Consiliul Presedintilor BusinessEurope s-a reunit la Copenhaga, intr-un context marcat de provocari economice si geopolitice majore. Intalnirea a fost gazduita de cele doua federatii membre din Danemarca - Confederatia Angajatorilor Danezi (DA) si Industria Daneza (DI) - si a avut loc cu putin timp inainte de preluarea oficiala a Presedintiei daneze a Consiliului Uniunii Europene.

Cu aceasta ocazie, liderii confederatiilor patronale din intreaga Europa au adoptat Declaratia de la Copenhaga - un document programatic ce reafirma unitatea comunitatii de afaceri europene si face apel la actiuni hotarate pentru consolidarea Uniunii Europene si a competitivitatii economiei sale.

Declaratia evidentiaza importanta unei actiuni comune si coordonate, capabile sa transforme provocarile actuale in oportunitati de crestere, prin politici responsabile, investitii strategice si sustinerea ferma a principiilor economiei de piata.

In timpul viitoarei presedintii daneze, BusinessEurope ii indeamna pe liderii UE:

Sa actioneze in unitate si sa promoveze o politica comerciala internationala ambitioasa. In ceea ce priveste SUA, UE trebuie sa protejeze interesele europene cu obiectivul final de a gasi o solutie negociata, asigurand in acelasi timp integritatea pietei interne, inclusiv in statele EEA EFTA. Investitiile transatlantice si lanturile valorice raman foarte integrate. Cresterea tarifelor este o situatie de pierdere reciproca ( lose-lose ). In acelasi timp, intr-o lume marcata de incertitudini geopolitice, diversificarea comertului si a investitiilor este fundamentala pentru a consolida rezilienta si a atenua riscurile. Prin urmare, este esentiala aprofundarea relatiilor cu parteneri de lunga durata precum Regatul Unit si Turcia, sprijinirea incheierii negocierilor comerciale in curs si eforturile pentru o ratificare rapida a acordurilor cu Mercosur si Mexic. Sa puna in aplicare rapid noua strategie privind Piata Unica pentru a elimina barierele transfrontaliere de reglementare. Piata Unica este coloana vertebrala a puterii economice a Europei. 60% dintre barierele in calea furnizarii transfrontaliere de servicii si a liberei circulatii a fortei de munca identificate in urma cu mai bine de 20 de ani persista si sunt echivalente cu un tarif de 110 % pentru servicii. Este esentiala o adevarata liberalizare a serviciilor esentiale pentru productie, cum ar fi ingineria, logistica, instalatiile industriale si intretinerea, precum si dezvoltarea pietelor europene de capital in cadrul unei uniuni a economiilor si investitiilor care combina uniunea pietelor de capital si uniunea bancara pentru a creste disponibilitatea finantarii. In plus, o mai buna implementare, aplicare si interpretare uniforma a normelor UE, precum si o coordonare digitala imbunatatita intre autoritatile nationale sunt esentiale pentru a valorifica pe deplin potentialul liberei circulatii a fortei de munca si a serviciilor. Declaratia electronica este un prim pas tangibil in aceasta directie. Sa ia masuri suplimentare pentru a reduce costurile energiei si a decarboniza, promovand in acelasi timp competitivitatea industriala. Clean Industrial Deal si Action Plan on Affordable Energy sunt insuficiente pentru a reduce costurile energiei si pentru a raspunde preocuparilor legate de competitivitatea europeana. Desi acestea recunosc necesitatea de a crea un caz de afaceri de succes in tranzitia energetica si climatica si urmaresc reducerea preturilor la energie, reducerea riscurilor investitiilor private, accelerarea autorizatiilor si crearea de piete pentru produse circulare si cu emisii scazute de carbon, masuri de ajutor imediate fie lipsesc, fie se bazeaza exclusiv pe implementarea nationala. Intreprinderile europene au nevoie urgenta de actiuni rapide si de impact, in special pentru a reduce costurile energiei pe termen scurt. Ajutoarele de stat specifice pot completa finantarea UE pentru a sprijini intreprinderile in eforturile lor de tranzitie, care trebuie bine calibrate, monitorizate si controlate pentru a mentine conditii de concurenta echitabile pe piata unica. Comisia trebuie sa isi respecte promisiunea de a asigura neutralitatea tehnologica efectiva si de a facilita investitiile in proiecte industriale curate. Prin urmare, contam pe Presedintia daneza pentru a consolida lista de actiuni concrete, pentru a asigura punerea lor imediata si efectiva si pentru a aborda rapid ceilalti factori care submineaza competitivitatea europeana. Sa ofere solutii de simplificare tangibile cerintelor de raportare si de reglementare. Ar trebui pus in aplicare un program continuu de reducere a sarcinii de reglementare, cu un obiectiv si un calendar clar, precum si propuneri generale aditionale de simplificare a legislatiei UE, pe baza celor 68 de propuneri ale BusinessEurope pentru reducerea sarcinii de reglementare. Agenda generala pentru o mai buna legiferare ar trebui consolidata si contam pe Presedintia daneza ca va fi deschisa in negocierile privind actualizarea acordului interinstitutional privind o mai buna legiferare, pentru a se asigura ca acesta serveste ca un instrument puternic de asumare politica a principiilor unei mai bune legiferari. In plus, in urma aprobarii propunerii de oprire a ceasului din primul Omnibus, ar trebui adoptate rapid ajustari pentru a face taxonomia mai practica, precum si modificari semnificative privind simplificarea cerintelor Directivei privind raportarea corporativa privind durabilitatea (CSRD), ale Directivei privind diligenta necesara in materie de durabilitate a intreprinderilor (CS3D) si ale mecanismului de ajustare la frontiera a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Dezechilibrele in ceea ce priveste domeniul de aplicare semnificativ si raspunderea in temeiul CS3D si reducerile cantitatii de date care urmeaza sa fie colectate, certificate si publicate anual in cadrul CSRD ar trebui sa fie completate de imbunatatiri suplimentare in unele domenii-cheie, cum ar fi o abordare mai armonizata a diligentei necesare si o revizuire ambitioasa a standardelor . Sa ofere solutii de simplificare tangibile cerintelor de raportare si de reglementare. Ar trebui pus in aplicare un program continuu de reducere a sarcinii de reglementare, cu un obiectiv si un calendar clar, precum si propuneri generale aditionale de simplificare a legislatiei UE, pe baza celor 68 de propuneri ale BusinessEurope pentru reducerea sarcinii de reglementare. Agenda generala pentru o mai buna legiferare ar trebui consolidata si contam pe Presedintia daneza ca va fi deschisa in negocierile privind actualizarea acordului interinstitutional privind o mai buna legiferare, pentru a se asigura ca acesta serveste ca un instrument puternic de asumare politica a principiilor unei mai bune legiferari. In plus, in urma aprobarii propunerii de oprire a ceasului din primul Omnibus, ar trebui adoptate rapid ajustari pentru a face taxonomia mai practica, precum si modificari semnificative privind simplificarea cerintelor Directivei privind raportarea corporativa privind durabilitatea (CSRD), ale Directivei privind diligenta necesara in materie de durabilitate a intreprinderilor (CS3D) si ale mecanismului de ajustare la frontiera a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Dezechilibrele in ceea ce priveste domeniul de aplicare semnificativ si raspunderea in temeiul CS3D si reducerile cantitatii de date care urmeaza sa fie colectate, certificate si publicate anual in cadrul CSRD ar trebui sa fie completate de imbunatatiri suplimentare in unele domenii-cheie, cum ar fi o abordare mai armonizata a diligentei necesare si o revizuire ambitioasa a standardelor . Sa urmareasca politici ambitioase de cercetare si inovare. UE trebuie sa devina mai atractiva ca loc de investitii in inovare pentru a pune bazele productivitatii, cresterii, competitivitatii pe termen lung dar si tranzitiei verzi si digitale. Acest lucru necesita o reglementare favorabila inovarii si cresterea bugetului UE pentru cercetare si inovare, acordand prioritate finantarii UE pentru competitivitatea industriala pentru a sprijini comercializarea cu succes a produselor, serviciilor si metodelor de lucru inovatoare. De asemenea, este necesara o mai buna cooperare intre cercetare, educatie si inovare in triunghiul cunoasterii, precum si o coordonare stransa cu intreprinderile si alte parti interesate. In plus, pentru a facilita digitalizarea si adoptarea tehnologiei, UE trebuie sa se concentreze pe simplificarea acquis-ului digital si pe punerea in aplicare a normelor digitale adoptate recent. Sa asigure faptul ca politica sociala a UE contribuie la imbunatatirea competitivitatii si abordeaza deficitul de competente si de forta de munca care franeaza intreprinderile. Acest lucru este esential pentru a avea o strategie industriala de succes si pentru a crea locuri de munca productive cu conditii bune de munca. Obstacolele in calea dezvoltarii competentelor difera de la un stat european la altul. Respectarea competentelor nationale si colaborarea cu partenerii sociali este esentiala pentru gasirea unor solutii eficiente. BusinessEurope asteapta cu interes sa isi uneasca fortele cu institutiile UE si cu ceilalti parteneri sociali pentru astfel de solutii si pentru punerea in aplicare cu succes a Uniunii competentelor in contextul Pactului pentru dialogul social european. Viitoarea declaratie Herning poate aduce un nou impuls in consolidarea educatiei si formarii profesionale, inclusiv prin dezvoltarea competentelor STEM si dotarea oamenilor cu competentele de baza necesare. In plus, intrucat perfectionarea si recalificarea nu vor fi suficiente in societatile noastre imbatranite, masurile eficiente de atragere a talentelor din tari terte si de simplificare a procedurilor de angajare a acestora trebuie, de asemenea, sa faca parte din raspuns. Sa asigure securitatea, apararea si rezilienta Europei. Este necesara o strategie comuna de aparare si pregatire, respectand in acelasi timp repartizarea competentelor din tratate. Dezvoltarea unei industrii europene de securitate si aparare este esentiala pentru competitivitatea si reindustrializarea UE. Pentru BusinessEurope, aceasta strategie ar trebui sa incurajeze cooperarea public-privat pentru a proteja functionarea infrastructurii, industriilor si serviciilor critice in perioade de criza si pentru a aborda fragmentarea Pietei Unice a apararii pentru a promova cresterea capacitatii de productie in industriile europene de aparare. Sa deschida calea unui cadru financiar multianual (CFM) eficace care sa sprijine proiectele cu impact ridicat. Sprijinim pe deplin rapoartele Letta si Draghi, in care se subliniaza necesitatea unui CFM solid pentru a mentine competitivitatea, a promova inovarea, a sustine tranzitia verde, digitalizarea si a indeplini necesitatile de securitate si aparare. UE trebuie sa sporeasca implicarea sectorului privat pentru a-si valorifica efectul multiplicator, pentru a simplifica accesul la fondurile UE si pentru a acorda prioritate investitiilor private in detrimentul cheltuielilor publice. Investitiile private ar trebui incurajate prin reducerea sarcinii administrative, promovarea parteneriatelor public-privat si asigurarea faptului ca Banca Europeana de Investitii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si bancile nationale de promovare contribuie la reducerea riscurilor investitiilor. UE ar trebui sa rationalizeze programele, sa stabileasca obiective clare si sa efectueze o evaluare ex-post sistematica care sa conduca la realocarea fondurilor, in conformitate cu cele identificate. Avand in vedere sarcina fiscala medie deja ridicata a UE in comparatie cu concurentii globali, resursele nu trebuie generate prin impozitarea mai mare a intreprinderilor.

Confederatia Patronala Concordia reprezinta 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei romanesti si este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel national. Cu o contributie de 30% din in PIB si peste 450.000 de angajati in 3900 de firme mari si mici, cu capital romanesc si strain, Concordia este singura organizatie din Romania membra in BusinessEurope , Organizatia Internationala a Angajatorilor (IOE) si Business at OECD (BIAC) .

Ca partener social reprezentativ, ne concentram pe teme de o importanta majora pentru dezvoltarea si prosperitatea Romaniei, printre care se numara piata muncii si dialogul social, educatia, digitalizarea, protectia consumatorilor, viitorul transportului, fondurile europene, economia circulara.