Cultura si divertisment

China este considerata de zeci de ani "fabrica lumii". Capacitatea sa de a produce cantitati uriase de produse diverse la costuri competitive a facut ca PIB-ul sau sa creasca intr-un ritm de aproximativ 10% pe an in ultimele doua decenii, consolidandu-o ca principala putere manufacturiera si a treia economie mondiala, potrivit La Vanguardia. Acest spirit pare sa fie o constanta care s-a manifestat de-a lungul istoriei uriasului asiatic. Sau cel putin asta sugereaza un articol publicat marti in revista Nature Communications, in care se explica faptul ca hominizii din centrul Chinei ar fi fabricat unelte sofisticate in urma cu 160.000 de ani. Asia nu a ramas in urma Aceasta descoperire, potrivit cercetatorilor de la Academia Chineza de Stiinte, contrazice perceptia raspandita conform careia tehnologia uneltelor din piatra din Asia ar fi ramas in urma celei dezvoltate in Europa si Africa in aceeasi perioada. "Inovatiile in tehnologia uneltelor din piatra, precum instrumentele din os, utilizarea lor ca podoabe personale si pigmentii, sunt de obicei asociate cu progrese in complexitatea comportamentului primilor oameni", scrie Shi-Xia Yang, autorul principal al studiului. Arheologii cred ca acest tip de evolutii s-a produs in Africa si Europa Occidentala in ultima parte a Pleistocenului Mijlociu, intre aproximativ 300.000 si 50.000 de ani in urma. Pana acum insa, registrul arheologic din Asia sugera ca uneltele complexe nu au aparut decat mult mai tarziu, in urma cu circa 40.000 de ani. Shi-Xia Yang si echipa sa au descoperit unelte realizate in principal din cuart si cuartit, datate intre 160.000 si 72.000 de ani vechime, in urma unor sapaturi efectuate intr-un sit arheologic din Xigou, in regiunea lacului de acumulare Danjiangkou (provincia Henan, centrul Chinei). Cea mai veche dovada a existentei uneltelor in Asia de Est Specialistii au identificat instrumente cu o parte functionala atasata de un maner, ceea ce reprezinta cea mai veche dovada cunoscuta a existentei uneltelor compozite in Asia de Est. Majoritatea artefactelor masoara sub 50 de milimetri si au fost descoperite sub forma de fragmente, precum aschii si bucati rupte. Tehnicile folosite pentru a produce o gama atat de variata de instrumente, inclusiv pentru taiere, razuire si perforare, "par sa fi fost bine stabilite si implica mai multe etape intermediare, ceea ce demonstreaza planificare si capacitate de anticipare", subliniaza autorii studiului. Aceste unelte, adauga cercetatorii de la Academia Chineza de Stiinte, ar fi putut fi folosite pentru taierea materialelor vegetale, precum lemnul sau trestia, lucru stabilit pe baza urmelor microscopice de uzura observate pe suprafata instrumentelor. "Aceste progrese tehnologice corespund cu dovezi recente privind creiere mai mari la hominizii din regiune", afirma expertii, sugerand ca acesti stramosi umani realizau probabil unelte complexe in intreaga Asie la sfarsitul Pleistocenului Mijlociu si inceputul celui Tarziu, nu doar in Africa si Europa Occidentala. Primele populatii de Homo sapiens nu au aparut in Asia decat in urma cu aproximativ 80.000 pana la 120.000 de ani, conform unor dinti descoperiti in pestera Fuyan din Daoxian, in sudul Chinei. "Inovatiile complexe documentate la Xigou indica faptul ca hominizii, poate denisovanii, au dezvoltat strategii care le-au imbunatatit capacitatea de supravietuire", concluzioneaza specialistii.