Cultura si divertisment

Declaratiile recente ale cancelarului Friedrich Merz, potrivit carora refugiatii sirieni nu mai au motive intemeiate pentru a solicita azil in Germania, marcheaza o schimbare de ton in politica oficiala. Sondajele indica o crestere a sprijinului pentru masuri mai restrictive privind imigratia, semn al intensificarii scepticismului fata de primirea refugiatilor. In fata acestei evolutii, cercetatorii au incercat sa raspunda unei intrebari esentiale: ce determina oamenii sa fie solidari cu refugiatii sau, dimpotriva, sa ii perceapa ca pe o amenintare? Un experiment bazat pe mesaje video Studiul, prezentat de The Conversation, a fost derulat in 2023 pe un esantion de peste 2.000 de persoane din Germania. In el s-au folosit scurte materiale video despre refugiati sirieni aflati in tabere din Turcia. Participantii au fost impartiti in grupuri care au vizionat fie un clip neutru, cu informatii generale, fie materiale ce evidentiau fie situatia dificila a refugiatilor, fie posibile riscuri pentru societatea germana. Unele prezentau familii cu copii, altele tineri barbati. Rezultatele au evidentiat ca persoanele cu valori umanitare puternice au manifestat mai multa empatie si grija fata de bunastarea refugiatilor. Mesajele axate pe dificultatile umanitare au crescut sprijinul pentru ajutorarea in afara Germaniei, cum ar fi finantarea taberelor din strainatate. Insa, aceste mesaje nu au diminuat temerile legate de imigratie si nici nu au sporit dorinta de a primi mai multi refugiati pe teritoriul german. Perceptii diferite in functie de tipul refugiatilor Imaginile cu tineri barbati au generat mai multa reticenta. Insa in special din cauza ingrijorarilor privind impactul cultural, nu din motive economice sau de securitate. Prezentarea familiilor cu copii, pe de alta parte, a starnit mai multa compasiune, dar si temeri legate de presiunea asupra sistemului de asistenta sociala. Mesajele au avut efecte distincte in functie de orientarea politica. Cei cu vederi de stanga au reactionat mai favorabil la mesajele umanitare, fiind mai putin preocupati de riscurile culturale. In schimb, in randul persoanelor cu opinii de dreapta, aceleasi mesaje au amplificat ingrijorarile. Cea mai pronuntata diferenta s-a observat intre estul si vestul Germaniei. Participantii din est au reactionat preponderent negativ indiferent de tipul mesajului. Se pare ca influenta trecutului politic al fostei Germanii de Est este inca prezenta. O tema cu multe nuante Opiniile despre refugiati nu pot fi reduse la simple pozitii "pro" sau "contra". Impactul mesajelor depinde de modul de formulare, dar si de valorile, experientele si contextul social al celor care le receptioneaza, rezulta din concluzia cercetarii. Intr-o Europa tot mai fragmentata pe tema imigratiei, aceste subtilitati sunt esentiale pentru a intelege de ce anumite politici obtin sprijin, in timp ce altele provoaca respingere.