Cultura si divertisment

Noul Regulament european privind libertatea presei, care a devenit obligatoriu vinerea aceasta, aduce pentru prima data pe teritoriul european o lege care protejeaza jurnalistii si institutiile media de presiunile externe nejustificate, salvgarda mass-media publice si consolideaza transparenta companiilor media, scrie EFE. Ca regulament, articolele sale sunt obligatorii pentru toate tarile UE fara a fi nevoie de transpunere, insa unele dintre modificarile sale necesita actualizari ale legislatiei nationale, iar nu toate tarile, inclusiv Spania, au reusit sa respecte data cheie de vineri. Iata cateva dintre punctele cheie care vor fi implementate de lege, cunoscuta sub numele de EMFA: Transparenta privind proprietatea asupra mass-media si publicitatea institutionala Tarile vor trebui sa creeze registre media de stat cu informatii privind proprietatea asupra mass-media. Oricine are o participatie suficienta pentru a influenta deciziile editoriale trebuie identificat, precum si sa specifice cate investitii publicitare primeste si cate venituri primeste din finantare publica straina. In Spania, de pilda, aceasta responsabilitate va fi gestionata de Comisia Nationala pentru Piete si Concurenta (CNMC), fiind necesara si infiintarea de registre regionale. Inregistrarea unei institutii media nu va fi o cerinta obligatorie pentru deschidere, dar nerespectarea acestei cerinte va duce la sanctiuni din partea CNMC. In plus, va fi un factor obiectiv in primirea de publicitate institutionala. De asemenea, va creste transparenta in ceea ce priveste publicitatea institutionala pe care administratiile de la diferite niveluri o aloca mass-media. Atat companiile media, cat si entitatile publice (inclusiv cele de la nivel regional si local) trebuie sa dezvaluie bugetul pe care il primesc sau, respectiv, pe care il aloca acestui scop. Garantii pentru mass-media publica Legea include, de asemenea, garantii pentru apararea independentei mass-media publice. De acum inainte, fiecare tara a UE trebuie sa stabileasca prin lege criteriile pentru numirea si demiterea inaltilor functionari, durata mandatelor acestora si o finantare suficienta pentru a-si indeplini misiunea. Initial, intentia Bruxelles-ului era ca bugetele mass-media publice sa fie stabilite pe o baza multianuala pentru a asigura stabilitatea proiectelor acestora si a impiedica utilizarea acestora ca moneda de schimb in negocierile de aprobare a bugetului general al fiecarei tari. Cu toate acestea, negocierile ulterioare au redus ambitia si s-a stabilit in cele din urma ca alocarea publica pentru aceste resurse trebuie sa fie "previzibila si sustenabila ". Protectia jurnalistilor impotriva spionajului Unul dintre principalele obstacole din negocieri a fost incercarea de a include o clauza care ar fi deschis calea spionarii jurnalistilor sau a surselor acestora daca s-ar fi invocat motive de "siguranta nationala". In cele din urma, legea face o referire generala la "respectarea responsabilitatilor statelor membre" in acest domeniu si prevede ca jurnalistii afectati de aceasta exceptie trebuie sa fie pe deplin informati cu privire la masurile luate impotriva lor si vor avea acces la cai de atac legale. Noua lege interzice, de asemenea, presiunea asupra jurnalistilor sau a institutiilor media pentru a-i forta sa isi dezvaluie sursele.