Cultura si divertisment

Viata "in oglinda" - ce inseamna? Conceptul de "celule in oglinda" porneste de la ideea ca moleculele vii pot exista in doua versiuni simetrice, dar opuse. Ca si mainile noastre, de exemplu, care arata la fel, dar nu se pot suprapune perfect, fiind imaginea in oglinda una a celeilalte. Aceasta forma specifica, purtand numele de chiralitate, este un concept care descrie doua molecule ce sunt imagini in oglinda una fata de cealalta, asa cum Louis Pasteur a observat inca din 1848, studiind cristalele din sarurile acidului tartric, prezente in vin. Viata de pe Pamant, care a aparut fara interventie umana artificiala, foloseste doar o parte a acestor forme: "Se intampla ca viata, asa cum o cunoastem, s-a dezvoltat doar pe o singura fata a oglinzii. Insa ce s-ar intampla daca am crea organisme construite exclusiv din variantele opuse? Ce s-ar intampla daca am crea o bacterie a carei intreaga masinarie celulara ar fi versiunea in oglinda a unei Escherichia coli, de pilda?" Intrebarile de acest fel au fost in centrul discutiilor purtate de cercetatori la conferinta internationala desfasurata recent la Institutul Pasteur din Paris, care a deschis drumul unei dezbateri mondiala despre riscurile biologiei sintetice avansate, potrivit informatiilor furnizate joi de Le Monde. Ideea este tentanta, spun cercetatorii, pentru ca astfel de organisme ar fi complet izolate de cele naturale, putand fi folosite fara riscuri de contaminare biologica. Dar daca scaparile nu pot fi evitate? Crearea de forme de viata "in oglinda", fundamental diferite de cele naturale, deschide posibilitatea unor consecinte neprevazute si greu de limitat. Riscurile de replicare necontrolata au devenit imposibil de ignorat La inceput, entuziasmul pentru ideea crearii unei alte forme de viata a fost mare. John Glass, cercetator la John Craig Venter Institute din California, si-a amintit o reuniune din 2019, unde "niciunul dintre cercetatori nu a avut obiectii cand s-a spus ca ar fi o idee grozava sa cream o forma de viata in oglinda." Totusi, cinci ani mai tarziu, in decembrie 2024, Glass se numara printre cei 38 de semnatari, inclusiv doi laureati ai Premiului Nobel, ai unui articol din revista Science care cerea stoparea acestor proiecte. Riscurile de replicare necontrolata au devenit imposibil de ignorat. De ce e atat de periculos? O bacterie "in oglinda", cum ar fi o E. coli, ar putea supravietui in mediul natural fara sa fie recunoscuta de pradatori, datorita structurii sale chimice inversate. "Ar putea gasi nutrientii in mediu", a explicat Deepa Agashe, profesoara la Centrul National pentru Stiinte Biologice din Bangalore, avertizand ca un astfel de organism tinde sa se raspandeasca agresiv si aproape imposibil de oprit. In plus, sistemul nostru imunitar nu ar sti cum sa reactioneze: "Oamenii nu sunt etansi. Daca ar aparea o contaminare, perspectivele ar fi sumbre", considera microbiologul David Relman, de la Universitatea Stanford. Asemenea unor boli care afecteaza persoanele cu un sistem imunitar compromis. Unde tragem linia? Desi majoritatea cercetatorilor au fost de acord sa nu creeze organisme in oglinda, nu exista un consens clar privind limitele: "Ceea ce nu starneste unanimitate este linia rosie la care ar trebui sa ne oprim", a recunoscut Herve Chneiweiss, presedintele comitetului de etica al Inserm. Multi dintre oamenii de stiinta s-au declarat dispusi sa accepte compromisuri: "Este posibil ca unii cercetatori sa fie nevoiti sa renunte la anumite proiecte, dar par pregatiti sa accepte acest lucru daca toti ajung la un acord", a remarcat David Bikard, responsabil de biologia sintetica la Institutul Pasteur. Omul de stiinta a subliniat ca doar cativa specialisti din lume lucreaza efectiv in prezent la cercetarea celulelor in oglinda, ceea ce inseamna ca o eventuala interdictie ar fi mai usor de aplicat. Unii vad pericolul biologic, iar altii doar o sansa de castig Un punct sensibil este, insa, crearea unui ribozom in oglinda, o masinarie celulara care ar putea produce automat molecule oglindite. Unii cercetatori vad in asta o linie de netrecut, altii doar un potential. Seful comisiei de etica a Inserm a avertizat ca acest interes nu este neaparat stiintific: "Ceea ce se urmareste aici este, inainte de toate, un interes industrial." Discutiile au generat si idei concrete pentru testarea riscurilor intr-un mod controlat. Una dintre propuneri a vizat plasarea bacteriilor obisnuite intr-un mediu chimic oglindit, pentru a observa daca acestea pot supravietui in conditii inverse. Astfel de experimente ar putea oferi indicii valoroase despre potentialul pericol pe care l-ar reprezenta, in directia opusa, organismele sintetice in oglinda. "Suntem abia la inceput", a concluzionat Filippa Lentzos, experta in biosecuritate de la King's College Londra, si este esential ca discutiile sa continue. "Trebuie trasata limita intre cercetarea responsabila si pericolul real pentru mediu si viata" "In loc sa consideram aceste intrebari controversate, ar fi mai bine sa continuam studiile si dialogul, ca sa putem decide clar unde trebuie trasata limita intre cercetarea responsabila si pericolul real pentru mediu si viata", a precizat James Smith, director adjunct al Mirror Biology Dialogues Fund, fondul finantator care sustine discutiile si cercetarile privind biologia in oglinda, adica crearea unor forme de viata sintetice, bazate pe chiralitate inversata. Intalnirea de la Paris a fost prima dintr-o serie de evenimente planificate in Manchester, anul acesta, si in Singapore, anul viitor, organizate de Mirror Biology Dialogues Fund si finantate de fundatii filantropice americane. Originalitatea acestei initiative sta tocmai in faptul ca incearca sa previna un pericol inainte ca el sa devina real. "Riscul este plauzibil, iar, combinat cu amploarea unei asemenea amenintari, ar trebui sa ne determine sa nu mergem in aceasta directie", a avertizat David Relman, imunolog la Stanford.