Business international

In 2021, guvernul Groenlandei a decis sa puna capat aventurii de 50 de ani in care insula acoperita de gheata si zapada a cautat fara succes sa-si imbogateasca economia exploatand petrol. Calculele au aratat profitabilitate redusa si risc de pierderi. Guvernul a interzis atunci orice exploatare viitoare a petrolului in apele arctice si pe uscat. Decizia a fost luata in capitala Nuuk si nu la Copenhaga deoarece Groenlanda, desi este teritoriu danez, are autonomie.

Iar directia politica, pe masura ce economia creste, este spre independenta. Aceasta directie a produs de multe ori tensiuni intre guvernele de la Nuuk si de la Copenhaga, mai ales pentru ca Danemarca finanteaza cu subventii din ce in ce mai mari ca valoare, dar din ce in ce mai mici ca importanta, teritoriul inghetat. Intre timp, Danemarca, Europa intreaga, SUA si China au descoperit cat de mult au nevoie de "noul petrol", de litiu (sau aurul alb), materie prima fara de care economia moderna, electrificata, nu se poate dezvolta.

Marile puteri concureaza pentru a pune mana pe litiu sau pentru a controla fluxurile trecand chiar limita razboiului economic, iar Groenlanda este bogata in litiu si in multe alte minerale considerate critice. De cand si-a inceput cel de-al doilea mandat, presedintele SUA Donald Trump insista cu "cucerirea" Groenlandei. Si-a propus sa cumpere acest teritoriu sau sa-l anexeze Americii. Are si un plan, ca banii americani sa ia locul celor veniti de la Copenhaga in viata si economia groenlandezilor. Cand a mentionat pentru prima data ideea, in 2019, a spus ca va fi vorba "in esenta de o mare afacere imobiliara".

La randul lui, guvernul din Danemarca si-a adus brusc aminte de doleantele groenlandezilor si a promis ca va creste investitiile si cheltuielile cu sanatatea in acest teritoriu, la care nu vrea sa renunte. Va cheltui mai mult inclusiv pe infrastructura (piste pentru avioane si porturi), dar si pe militarizare. In timp ce batalia declaratiilor si strategiilor pentru Groenlanda dintre SUA si Danemarca, europenii fiindu-i alaturi, se incinge, putini se intreaba ce vor de fapt groenlandezii. Vor viata ca in Vest? Vor un viitor alaturi de America sau de Europa? Vor o economie prospera si diversificata? Vor masini sau barci cu motor? Locuri de munca? Vor pamantul curat si natura protejata?

Majoritatea groenlandezilor sunt inuiti, populatie locala de vanatori si pescari care a supravietuit adaptandu-se la unele dintre cele mai extreme conditii de viata de pe glob. Acest lucru face ca economia si societatea Groenlandei sa fi aparte, cu nevoi speciale. In primul rand trebuie spus ca in Groenlanda nu exista McDonald's, unul dintre simbolurile consumerismului modern si ale exportului american de democratie si capitalism. In Danemarca, in schimb, sunt peste 100 de restaurante McDonald's.

Aaja Chemnitz, membru al parlamentului danez din partea unui partid inuit de dreapta, a explicat pentru BBC ce vrea. In primul rand, spune ea, este important sa fie inversat exodul de creiere din Groenlanda. Doar 56% din tinerii groenlandezi educati in liceele si universitatile din Danemarca si din alte tari se intorc acasa. "Nu este un numar foarte mare. Ar fi bine daca am putea face mai atractiva intoarcerea acasa si sa permitem ocuparea unor pozitii importante in societatea groenlandeza", a afirmat ea. Iar independenta politica si cea economica sunt interconectate, a explicat politicianul inuit, "si este crucial sa cooperam cu Danemarca pentru dezvoltarea afacerilor in Groenlanda, dar sa colaboram si cu americanii pentru extractia materiilor prime si dezvoltarea turismului."

In prezent, ce consuma groenlandezii vine din Danemarca, iar ce produc este exportat tot acolo. Economia Groenlandei se bazeaza in mare masura pe asa-numita subventie bloc, o subventie platita de guvernul danez care in 2024 s-a ridicat la echivalentul a aproximativ 575 de milioane de euro, ceea ce ar insemna jumatate din veniturile guvernamentale si 18-19% din PIB (subventiile, daca sunt raportate la numarul de locuitori, ar fi mult mai mici decat cele primite de teritoriile din nordul extrem ale Canadei).

Deoarece aceasta subventie, dar si alti bani veniti din Danemarca, ar disparea probabil dupa independenta, una dintre cele mai importante provocari cu care s-ar confrunta groenlandezii ar fi gasirea unor modalitati de a o inlocui, explica Javier Arnaut, economist la Universitatea Groenlandei din Nuuk. "Economia este unul dintre principalii factori care franeaza miscarea catre independenta", spune el. "Economia depinde de subventiile daneze, iar daca acestea ar disparea, Groenlanda s-ar trezi cu un gol mare in bugetul public care ar trebui umplut. Intrebarea este cum. "Daca gaura ar putea fi acoperita, de exemplu, prin cresterea veniturilor din taxe prin proiecte in minerit cu noi parteneri, ar putea aparea o cale mai clara catre independenta economica."

Exista o alta intrebare - nu lipsita de importanta intr-un stat providenta de tip nordic, unde o mare parte a economiei este sub control guvernamental - ce s-ar intampla cu toate acele beneficii sociale si de sanatate pe care Groenlanda le primeste in prezent ca urmare a relatiei sale cu Danemarca. In prezent, aceste beneficii includ accesul la tratament in spitalele daneze.

Majoritatea groenlandezilor care isi doresc separarea de Danemarca ar accepta independenta doar daca aceasta nu va insemna disparitia sistemului lor de asistenta sociala. Danemarca este un stat providenta model. Sistemul de siguranta sociala american nu este doar mai mic decat cel din tarile nordice, ci si decat cele din majoritatea celorlalte tari occidentale. In SUA aproape totul se plateste.

Unii groenlandezi cred ca adevarata independenta s-ar putea sa nu fie niciodata realizata din cauza acestor preocupari. Chemnitz Kleist, manager IT pentru guvern, explica: "Genul de independenta pe care il vedeti in tari precum Danemarca, Belgia sau Angola nu se va intampla niciodata aici. Avand in vedere o populatie atat de mica, o parte din ea nefiind bine educata, si sistemul complex de asistenta sociala pe care am dori sa-l pastram, nu vom putea niciodata deveni independenti in sensul obisnuit al cuvantului."

Groenlanda are o populatie de aproximativ 56.600 de persoane. Capitala Nuuk este orasul cel mai aglomerat: 20.000 de locuitori. O buna parte din localitatile groenlandeze au mai putini locuitori decat are personal baza militara americana Pituffik din Groenlanda - peste 600 de oameni (in timpul razboiului rece, acolo traiau 10.000 de persoane). De altfel, unele dintre cele mai bune locuri de munca din Groenlanda sunt la baza militara americana. Cele mai multe locuri de munca sunt la administratia de stat (peste 40%).