Opinii

Am pornit acest articol de la afirmatia Elei Moraru, country manager Google Romania, care a spus, la o intalnire la cafea, un format ZF/PwC, ca atunci cand a preluat aceasta pozitie la Google a dat noua interviuri!

Acum, spune ea, se dau doar patru, ceea ce ar putea fi considerat un progres.

In 2012, cand a trecut prin procesul de recrutare la Google, ma indoiesc ca discutiile se purtau cu chatboti, cu AI - Inteligenta Artificiala - sau cu aplicatii care decid astazi daca esti compatibil sau nu cu o anumita pozitie. La vremea respectiva, interviurile aveau, fara indoiala, o fata umana.

Dar de atunci lucrurile s-au schimbat radical. Astazi, in prima selectie intra AI-ul, care face "curatenie" printre CV-uri: daca ai ratat sa scrii ceva urmarit de algoritm, esti eliminat din proces. Nimeni nu mai sta sa ia la mana sute de CV-uri completate fiecare dupa cum s-a priceput.

Desigur, acest filtru functioneaza pentru pozitiile de mai jos in organigrama unei companii. Pentru pozitiile de top procesul este mult mai complex - acolo salariile si pachetele de beneficii sunt mai mari, iar deciziile pe care le ia un executiv au consecinte semnificative.

Dar pana sa ajungi la acest nivel, deja exista aplicatii care iti pot face profilul din surse deschise, analizand ce ai scris pe Facebook, LinkedIn sau Instagram acum 10-15 ani. Recrutorii sunt uimiti, chiar speriati, de acuratetea aplicatiilor care analizeaza un candidat: daca este compatibil cu o anumita pozitie, daca poate face fata stresului, daca are abilitati de interactiune cu ceilalti.

"Feeling-ul" uman din procesul de recrutare incepe sa fie inlocuit de AI. Pentru cei care aproba recrutarile de top, aceste instrumente preiau o parte din responsabilitatea deciziei. Daca o companie greseste cu alegerea unui executiv de top, actionarii sau boardul se pot indrepta spre cei care au semnat in proces.

Pentru pozitiile de varf, CV-ul conteaza enorm. Trebuie sa fie plin de pozitii anterioare solide, de preferat la companii de top.

Spre exemplu, m-am uitat la decizia grupului CTP, cel mai mare jucator de pe piata logistica din Romania, care l-a recrutat ca managing director pentru operatiunile locale pe Ronald Binkofski, un polonez care a lucrat 12 ani pentru Microsoft in regiune, conducand la un moment dat operatiunile din Romania si Polonia.

Dupa Microsoft, a lucrat pentru Honeywell in Europa Centrala si de Est, iar apoi a condus doi ani o companie de software din Polonia, STX Next. Acum a revenit la Bucuresti, de data aceasta intr-o companie de logistica.

Inaintea lui Binkofski, la CTP a fost Jovan Radosavljevic, fost CEO al Coca-Cola HBC Romania.

Ceea ce vreau sa subliniez este ca, odata intrat intr-un anumit circuit, viata te plimba de la o companie la alta, adesea fara nicio legatura cu domeniul respectiv. Pentru a ajunge intr-o pozitie de top, mai ales in multinationale, ai nevoie de alte abilitati decat o specializare stricta.

Pana acum nu am auzit pe cineva sa dea noua interviuri pentru un post - chiar si pentru country manager -, dar probabil asa arata ierarhia la gigantul american.

Prea multa lume crede ca procesul de recrutare, in special la varf, se bazeaza pe o specializare care poate inclina balanta. Realitatea este alta: pozitiile de top sunt mai degraba pozitii politice, unde ipocrizia si aparentele cantaresc enorm. Aspectul si prezentarea externa pot face diferenta.

In faza finala, cunostintele si specializarea pierd aproape intotdeauna in fata abilitatilor politice de a naviga printre grupurile de interese dintr-o companie. Asa ca, daca vreti sa accedeti la o pozitie de top, trebuie sa invatati sa faceti politica intr-o companie sau sa va vindeti in afara, in primul rand ca imagine, pentru a atrage atentia si a fi recrutati de alte companii.

P.S. Pe 5 octombrie, BUSINESS Magazin a implinit 21 de ani, iar faptul ca este inca pe piata intr-un domeniu dat peste cap de explozia internetului, de disparitia printului si de schimbarea distributiei informatiei este remarcabil.

BUSINESS Magazin este o revista dedicata in special corporatistilor, un segment care s-a nascut si a crescut odata cu aparitia investitorilor straini la inceputul anilor 2000, cu dezvoltarea corporatiilor si a joburilor din cladirile de birouri de sticla, mai putin din fabrici si uzine.

Este o revista care cauta sa descopere trenduri inainte ca ele sa castige teren, o revista pentru si despre executivi - fie din multinationale, fie din companii romanesti. BUSINESS Magazin incearca sa surprinda viata corporatiilor si a intregului ecosistem din jurul acestora.

Este si o revista de analize ale evenimentelor care se petrec in jurul nostru si care au legatura cu businessul si cu viata sociala. BUSINESS Magazin scrie despre business in toate formele lui - companii, fondatori, executivi, antreprenori, branduri si tot ce graviteaza in jurul acestui univers.

Si ca sa fac legatura cu ideea articolului - cate interviuri ati dat pentru un post sau la cate interviuri ati participat intr-o cariera -, si BUSINESS Magazin are un rol aici: spune povestile unor executivi, CEO sau antreprenori, pe care astazi AI-ul si ChatGPT le pot analiza si integra intr-un proces de recrutare.

Asa ca sa-i uram revistei BUSINESS Magazin multi ani inainte, sa ramana martor al evolutiei businessului romanesc - si nu numai!

Aceasta opinie a aparut prima data pe Business Magazin.