Opinii

Un sondaj publicat pe conturile de social media ale Ziarului Financiar si adresat tinerilor din Generatia Z a aprins o adevarata dezbatere intre generatii: "Care crezi ca ar fi salariul net lunar minim necesar pentru a-ti acoperi nevoile de baza - chirie, mancare, transport, utilitati?"

Raspunsurile au conturat o imagine clara, dar tensionata, a asteptarilor si realitatilor economice din Romania anului 2025. Doar 2% dintre respondenti cred ca se poate trai decent cu 2.000-3.000 lei, iar 6% considera rezonabil un prag intre 3.000 si 4.000 lei. Marea majoritate insa - 55% - spun ca abia un venit intre 5.000 si 6.000 lei ar acoperi nevoile de baza, in timp ce 16% au indicat alte sume, multe dintre ele depasind 7.000-8.000 lei.

Dincolo de procente, interesant este tonul comentariilor. Ele dezvaluie nu doar diferente de perceptie economica, ci si de mentalitate intre generatii. Cineva scrie ironic: "Sa ai pretentii la un salariu decent inseamna sa si oferi ceva. De obicei multe pretentii si cam atat." Afirmatia sugereaza o perspectiva des intalnita in randul celor formati intr-o alta cultura a muncii - ideea ca tinerii ar cere mai mult decat ofera. Totusi, aceasta observatie ignora contextul economic actual: chirii de 400-600 de euro in marile orase, scumpiri constante la alimente si facturi care cresc de la o luna la alta. A cere 5.000-6.000 lei pentru a trai, nu pentru a te imbogati, nu mai pare un semn de "pretentie", ci de realism.

Altcineva a comentat: "As propune un revert al intrebarii: ce stiu sa faca tinerii pentru a-si permite un stil de viata actual?" Este o intrebare valida, dar usor moralizatoare. Multi tineri nu contesta nevoia de competenta, ci raportul disproportionat dintre efort si recompensa. Un junior care castiga 3.000-3.500 lei si plateste 2.000 lei doar pe chirie nu are cum "sa-si permita" stilul de viata actual, din cauza dezechilibrului structural al pietei muncii.

Cei care au mentionat sume precum "8.000-9.000 lei pentru o familie cu un copil" sau "10.000-15.000 lei pentru o familie cu doi copii" aduc discutia intr-un registru realist, daca tinem cont de costurile totale ale unui trai urban. Un buget de familie decent in Bucuresti sau Cluj depaseste deja 10.000 lei net lunar, iar asta fara "lux". Observam ca, desi timid, si Generatia Z incepe sa se gandeasca la intemeierea unei familii - semn ca discutia despre salarii nu e doar despre bani, ci si despre stabilitate si viitor.

De partea cealalta a spectrului, exista si voci care minimalizeaza costurile vietii independente. "Un tanar are nevoie de maxim 3.000 RON. Are o chirie si cheltuieli de 1.000 lei (de obicei stau cate 2-3-4 intr-o chirie), mancare 1.000 lei + pachete de la parinti, si de restul isi face de cap." Aceasta perspectiva pare ancorata mai degraba intr-o realitate de acum cativa ani. In 2025, chiria unei garsoniere in Bucuresti, Iasi sau Cluj depaseste adesea 1.800-2.000 lei, iar costurile lunare cu mancarea trec de 1.000 lei pentru o persoana.

In plus, presupunerea ca tinerii ar trebui sa primeasca "pachete de la parinti" contrazice insasi ideea de independenta pe care Generatia Z o revendica. Iar faptul ca tinerii ar trebui sa stea cate 2-3 intr-o chirie este, in sine, o normalizare a precaritatii. E o solutie temporara, nu un standard de viata. In teorie, impartirea chiriei pare logica - costurile scad, iar accesul la un apartament in orasele mari devine posibil. In practica insa, impartirea unui spatiu mic cu alti oameni nu mai tine de alegere, ci de constrangere economica.

"E gresit sa asumi ca un tanar ar trebui sa depinda de parinti daca a decis sa-si ia viata in propriile maini. 3.000 de lei nu sunt suficienti." Aceasta reactie arata diferenta clara de mentalitate intre generatii - tinerii nu mai vad ajutorul parintilor ca pe o solutie, ci ca pe o forma de dependenta sociala pe care incearca s-o depaseasca (si care li se si cere a fi depasita de catre generatiile anterioare). In fond, autonomia financiara e o parte esentiala a maturitatii, iar salariul minim necesar pentru a o sustine trebuie raportat la costurile reale, nu la nostalgii despre "pachetele de acasa".

Un tanar care lucreaza in Horeca, de exemplu, va avea un alt nivel de venit si de asteptari fata de unul care lucreaza in IT sau marketing. Totusi, realitatea economica ramane aceeasi: 5.000-6.000 lei reprezinta astazi pragul minim pentru o viata decenta, nu luxoasa, intr-un oras mare din Romania.

Oana-Maria Ionita este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, Dupa Afaceri PREMIUM