Eveniment

Vicepremierul Tanczos Barna : Suntem in fata unei provocari majore in ceea ce priveste viitorul fiscal-bugetar, dar poate fi transformata intr-o oportunitate

￢ Suntem in fata unei provocari majore in ceea ce priveste viitorul fiscal-bugetar al tarii, dar aceasta provocare poate fi transformata intr-o oportunitate, daca sunt implementate reformele necesare pentru a crea un stat care respecta mai mult cetateanul - un stat care ofera servicii mai bune.

￢ In ultimele decenii, Romania a cunoscut o redresare economica semnificativa, recuperand mult din decalajul fata de celelalte tari ale Uniunii Europene. Niciodata nu am fost pozitionati atat de bine in aceasta regiune a Europei.

￢ Aceasta perioada insa a generat si dezechilibre care trebuie corectate. Primele sase luni ale anului au fost marcate de provocari majore atat pe plan intern, cat si extern. Disputa dintre SUA si UE pe tema taxelor vamale. Scaderea productiei industriale in tarile dezvoltate din UE a afectat si economia Romania.

￢ Deficitul de 9,3% din PIB cu care am incheiat anul trecut este o problema semnificativa si timpul este foarte scurt. Suntem presati de timp deoarece am avut o perioada cu multe alegeri si ne-am asumat multe lucruri.

￢ Atat Comisia Europeana, cat si agentiile de rating au spus ca masurile elaborate initial nu sunt suficiente. De aceea am venit cu acest pachet mai dur.

Ministrul finantelor, Alexandru Nazare : Investitii, predictabilitate, disciplina bugetara se vor face in cu totul alt mod

￢ Cresterile care nu au fost sustinute de o crestere proportionala a veniturilor, ne-au adus in situatia de astazi. Suntem de cinci ani in procedura de deficit excesiv si va trebui sa muncim foarte mult pentru a iesi din ea.

￢ Nu putem avea ambitii reale de a negocia lucruri importante la Bruxelles atata timp cat avem aceasta "stampila", care echivaleaza cu neseriozitate.

￢ Prin acest pachet fiscal evitam trei riscuri extrem de importante. Riscul suspendarii fondurilor europene, atat cele de coeziune, cat si cele din PNRR. Comisia Europeana ne-a recomandat din ianuarie sa luam masuri corective, iar noi nu am luat.

￢ In cazul in care ne-am fi pierdut calificativul de investitii, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economica si capacitatea de a ne imprumuta pe piete. Prezervam acest lucru prin adoptarea acestui pachet. Acest pachet are un impact pe venituri in 2025 de aproximativ 9,5 miliarde de lei, iar pe cheltuieli suma este de 1,2 miliarde, la care se adauga economia din plafonarea sporurilor pentru conditii vatamatoare, deci in total vorbim de 10,7 miliarde in 2025.

￢ Impactul pe 2026 din venituri totale este de 35 de miliarde si pe cheltuieli de 57 de miliarde, din acestea 18 miliarde reprezinta inghetarea salariilor si a pensiilor.

￢ Lucram la fundatie, sa fie solida, pe care proiectam directii. Investitii, predictibilitate, disciplina bugetara se vor face in cu totul alt mod.

￢ Reasezarea cotei de TVA la 9% si 11% aduce un plus de 6 miliarde. Accizele vor aduce cresteri de 1 miliard in 2025 si 3,5 miliarde in 2026. Asezarea plafonului la pensii pentru CASS la 3.000 de lei va aduce 1,378 miliarde in 2025 si peste 4 miliarde in 2026.

￢ Marim impozitul pentru sectorul bancar de la 2% la 4% in 2025 si mentinem 4% in 2026 - un impozit temporar. Impactul va fi de 400 de milioane in 2025 si aproape 1,8 miliarde in 2026.

￢ Crestem taxele la jocurile de noroc, atat pentru gestionari, cat si pentru jucatori. Pentru jucatorii care au castiguri de peste 10.000 de lei, se va aplica un impozit de 10%. Dam un semnal puternic in privinta acestor jocuri, despre care stim cat de nocive sunt.

￢ Comisia considera cresterea TVA la 21% ca fiind o masura credibila. Mentinerea cotelor de 9% si 19% nu ar fi avut un impact considerabil - era sub jumatate.

￢ Taxarea suplimentara pe banci se va incheia la sfarsitul anului 2026. Vorbim de o taxare temporara.

Daniel David , ministrul educatiei: Vad un moment zero acum pentru educatie si cercetare

￢ In programul de guvernare sunt doua componente: una care tine de specificul ministerului si o componenta fiscal-bugetara, care a venit din zona expertilor si pe care, ca ministru, am responsabilitatea sa o implementez.

￢ Vom implementa aceste masuri pentru ca tara se afla in situatie de criza. Voi implementa aceste masuri intr-un context definit de doua principii foarte importante: 1. Principiul rationalitatii - orice modificare pe care o facem in zona educatiei sau a cercetarii trebuie sa se inscrie in anumite practici europene la care noi ne raportam. 2. Principiul decentei - asteptam atatea resurse in acest moment cat isi permite tara, iar pe masura ce eficientizam sistemul educatiei si sistemul cercetarii, banii pe care ii obtinem prin aceste eficientizari o sa ii aducem in acest sistem, cu implicatii pe termen scurt, mediu si lung.

￢ Pe termen scurt ma astept ca in educatie si cercetare sa nu avem de disponibilizat oameni, ci de angajat si nu modificam salarii. Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutanti in sistemul preuniversitar trebuie sa fie salariul mediu brut pe economie si avem nevoie de echivalenta in salarii.

￢ Peste cinci ani, cel tarziu, trebuie sa nu mai amanam angajamentele pe care ni le-am luat fata de educatie si cercetare - 1% din PIB pentru cercetare, 15% din bugetul general consolidat pentru educatie, cu o crestere gradata. Acestea sunt angajamente pe termen lung.

￢ Ne putem intreba de ce este astazi educatia aici. Pentru ca educatia si cercetarea reprezinta un sistem complicat, cu peste 4 milioane de oameni. Educatia e aici pentru ca bugetul nostru este printre cele mai mari bugete dintre ministerele guvernului. Astfel, cand educatia are probleme, tara are probleme si invers.

￢ In ultimii ani am beneficiat de o crestere a resurselor si o infuzie financiara. Atunci cand aceasta infuzie financiara nu o ghidezi spre lumina, ci spre tot sistemul, ajungi sa generezi si sa amplifici anomaliile existente.

￢ Eu in acest moment vad pentru educatie si cercetare un moment zero. Caut oportunitati ca daca normalizam aceste anomalii sa putem dezvolta sistemul.

￢ In ultimii ani, desi numarul de copii din preuniversitar a scazut, numarul de norme didactice a crescut. Am vazut ca am luat niste masuri prin care stabilinid numarul minim si maxim dintr-o clasa, am fragmentat clasele. Am acceptat foarte multe degrevari de norme (reduceri de ore didactice in timp ce salariul se pastreaza), dar foarte interesant este ca degrevarile din norma didactica au fost insotite de plata cu ora. Au crescut si normele libere pe care le acoperim la plata cu ora.

￢ Avem un sistem in care plata cu ora are valoare mai mare decat ora din timpul de lucru pentru care esti platit ca profesor. Aceste anomalii ne duc intr-o situatie problematica din punct de vedere financiar.

￢ Bugetul pentru burse a crescut extrem de mult in ultimii ani. Am generat un fond pentru burse care depaseste sustinerea pe care Ministerul Educatiei si Cercetarii o da intregului sistem de cercetare, inovare si dezvoltare din tara. Am creat un sistem de burse care nu are o structura pe care o gasesti usor in tari vestice la care te raportezi, un sistem care nu se exprima in performanta educationala. Nu vedem aceste lucruri.

￢ In norma didactica creste numarul de ore didactice cu doua ore in care profesorii interactioneaza cu copiii. Acest lucru trebuie sa respecte un principiu european si cu aceasta crestere il respecta. In cazul profesorilor cu vechime si performante, vom crea posibilitatea de a fi degrevati de timpul de lucru pe are il au.

￢ Incercam sa intram in standardele europene pe care le avem si sa ne adresam conditiilor pe care noi le avem in scoala. Este o modificare propusa ca o modificare temporara si vom vedea peste 4 ani ce efecte a avut.

￢ Valoarea pentru plata cu ora se schimba. Daca pana acum o ora se raporta la cele 18 ore pe saptamana in interactiune directa cu copilul, normal este sa iti raportezi salariul la numarul de ore la care esti platit, adica la 40 de ore pe saptamana.

￢ In zona burselor pentru studenti, prin legea din 2023, s-au creat facilitati extraordinare. Intentia a fost buna, dar nu este una sustenabila. Punctul de raportare pentru bursele studentilor era salariul minim brut pe economie. Ceea ce propunem este salariul minim net pe economie si le vom acorda doar cat sunt la scoala, nu si in vacante.

Petre-Florin Manole , ministrul muncii: Pragul de 3.000 de lei pentru pensii a fost o decizie a guvernului Bolojan. Noi consideram ca pragul ar trebui sa fie la 4.000 de lei

￢ Modificarile din actul normativ care au legatura directa cu Ministerul Muncii sunt pe doua categorii.Pe de-o parte, se refera la salarizare, iar aici ideile principale sunt: veniturile salariale raman la nivelul lunii decembrie 2024 pana la sfarsitul lui 2026.

￢ Se reduce majorarea salariilor de baza de la maximum 50% la maximum 35% atunci cand este vorba de cei care lucreaza in proiectele finantate din fonduri europene. Aceasta majorare se va acorda doar pe perioada contractata in proiect.

￢ Indemnizatia de hrana are un plafon de pana la 6.000 de lei brut lunar si un cuantum de 347 de lei. Se prelungeste pana la finalul anului 2026 suspendarea ocuparii posturilor prin concurs, pentru a nu creste numarul de angajati din sistemul bugetar.

￢ Nu se vor actualiza cu rata inflatiei pensiile speciale de serviciu, la fel cum nu se va actualiza cu rata inflatiei, pana la sfarsitul anului viitor, nici valoarea punctului de referinta. A doua tema principala este referitoare la CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. Explicatia, pe scurt, are in vedere faptul ca 2,9 milioane de pensionari nu vor avea de platit niciun leu in plus cu ocazia acestei modificari legislative.

￢ Un pensionar care are o pensie de 3.100 de lei va avea o sarcina in plus de 10 lei. La cealalta extrema, un pensionar cu o pensie de 15.000 de lei va avea de platit la CASS 1.200 de lei. Sub 3.000 de lei nu se aplica acest CASS.

￢ Voucherele de vacanta se vor acorda doar celor care castiga mai putin de 6.000 de lei net.

￢ Dupa ce am militat public, clar si transparent, ca Partid Social Democrat, pentru pragul de 4.000 de lei - dar nu ca prag al pensiei "mari". Nu exista pensie mare sau mica in cazul pensiei pe contributivitate. Pragul de 3.000 de lei a fost o decizie a guvernului Bolojan, care face ca acest prag sa fie peste pensia medie cu 187 de lei. Noi consideram ca pragul ar trebui sa fie la 4.000 de lei. Decizia a apartinut coalitiei si guvernului Bolojan.

Alexandru-Florin Rogobete , ministrul sanatatii: Cele mai importante puncte sunt legate de cresterea contributiei la asigurarile de sanatate si de concediile medicale

￢ Masurile fiscale stabilite si construite de coalitia de guvernare afecteaza mai multe segmente din zona sanatatii. Voi atinge doua puncte importante. Primul si cel mai important este legat de cresterea contributiei la asigurarile de sanatate. Al doilea punct important, unde se regasesc efectele si reformele, este dat de zona concediilor medicale.

￢ Unele dintre reformele de baza din sistemul sanatatii au fost deja pornite, altele urmeaza. Aici ma refer la cresterea capacitatii de raspuns pentru ambulatoriile de specialitate, cresterea numarului de paturi de spitalizare de zi, accelerarea programelor de screening pentru a reduce numarul de pacienti care ajung la spital cu forme grave ale bolilor.

￢ Eu, ca ministru al sanatatii, am obligatia sa protejez pacientii, motiv pentru care, in ceea ce priveste metoda de largire a numarului de contribuabili, pentru persoanele cu handicap nu se va aplica taxa CASS.

￢ Bolnavii neasigurati, dar care beneficiaza de alt tip de programe nationale de sanatate, vor beneficia de servicii medicale in cadrul acelui program de sanatate - diabet, cardiologie, etc.

￢ Persoanele coasigurate, respectiv sotul, sotia sau parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate, vor dobandi calitatea de asigurat in conditiile in care persoana care ii coasigura va plati contributia de asigurari sociale de sanatate pentru sase luni, calculata la salariul de baza minim brut garantat in plata, si se acorda calitatea de asigurat pentru 12 luni.

￢ Pentru celelalte categorii se vor ridica exceptiile de la plata CASS. Un alt subiect a fost cel al concediilor medicale. Nu se va aplica CASS pentru patologiile grave, care creeaza adevarate drame.

￢ Se va aplica CASS ca pana acum doar pentru codul de boala 01. Noutatea pentru codul de boala 01 este reasezarea procentelor de indemnizatie: pentru o perioada de pana la 7 zile se va aplica 55%, pentru 8-14 zile 65%, iar pentru o perioada de peste 15 zile, 75%. Aceasta reglementare pentru boala obisnuita este importanta, pentru ca am identificat sute de concedii medicale care par a fi fictive. Vom economisi pentru nevoia reala din sistemul de sanatate peste jumatate de miliard. Toate programele nationale de screening vor fi asigurate, indiferent daca persoana este sau nu asigurata.

￢ Trei garantii pe care le dati pensionarilor ca atunci cand ajung in spitale nu mai sunt pusi sa plateasca medicamente sau ce nu are spitalul: Prima garantie e bazata pe cifre. Faptul ca vom creste de la 6,5 milioane de contribuabili CASS la aproximativ 10 milioane de contribuabili inseamna ca, automat, nu vom mai avea astfel de segmente in care sunt probleme. Este foarte grav chiar si daca se intampla intr-un singur spital sau pentru un singur pacient.

￢ Am fost public ferm in aceasta perioada si cred ca am pus degetul pe rana in multe domenii care pana acum nu au fost discutate, pentru ca stiu ce responsabilitate mi-am asumat si stiu ce reforme avem de facut. O crestere a alocarii pentru sanatate va duce, de asemenea, la cresterea disponibilitatii produselor farmaceutice si a materialelor sanitare in unitatile sanitare.