Zf 24

Consiliul Fiscal apreciaza ca adoptarea unui pachet consistent de masuri pentru corectia dezechilibrului bugetar reprezinta o urgenta absoluta, in lipsa lui, riscul blocarii accesului la finantare si refinantare devenind iminent.

In paralel, Consiliul a inrautatit prognoza privind deficitul bugetar, in urma analizei executiei bugetare pe primele 5 luni ale anului, la peste 8,5% din PIB, fata de 7,7% in estimarilor anterioare, in lipsa adoptarii unor masuri de corectie a deficitului bugetar.

"Pachetul de corectie 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al Romaniei. Nu exista alternativa la o corectie severa. Optimalitatea pachetului de masuri de corectie examinat este greu de evaluat, mai ales ca intervin aspecte distributionale (inclusiv de echitate) si efecte de runda a doua; nici nu exista timp pentru reglaj fin (fine tuning), cum se solicita uneori", se arata in opinia CF cu privire la masurile propuse de Guvern.

In urma analizei, analistii financiari estimeaza ca masurile prevazute pot avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, intr-o evaluare prudenta, de circa 0,5% din PIB in 2025.

Efectul masurilor de reducere a cheltuielilor bugetare estimat de Ministerul de Finante este de circa 0,1% din PIB, in 2025, fara o reducere de investitii publice.

In 2026, impactul pozitiv al masurilor propuse de proiectul de lege pe partea de venituri bugetare este de circa 1,75% din PIB, iar impactul masurilor de ajustare a cheltuielilor, proiectat intr-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,6% din PIB.

Consiliul Fiscal precizeaza ca, pe langa masurile prevazute in cadrul acestui prim proiect de lege, este probabil ca in urmatoarele doua pachete de masuri de reducere a deficitului bugetar, anuntate de Guvern, sa fie incluse si alte masuri de eficientizare a cheltuielilor din sectorul public si de prioritizare a proiectelor de investitii.

Proiectul de lege indica un impact bugetar de 0,6% din PIB in 2025 si de 3,35% din PIB in 2026, creand premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB in 2025, respectiv, pentru respectarea tintei de deficit bugetar in 2026.

Pe partea de venituri, principala ingrijorare este legata de evolutia sub asteptari a incasarilor din TVA, mai ales ca acestea reprezinta a doua categorie ca marime a veniturilor bugetului general consolidat, cu o pondere de 20,4% in totalul veniturilor programate pentru anul 2025.

Principalele ingrijorari ale Consiliului pe partea de cheltuieli sunt legate de cresterea semnificativa a dobanzilor si de dinamica peste asteptari a cheltuielilor cu asistenta sociala, in conditiile in care acestea din urma reprezinta cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare, cu o pondere de 30% in totalul cheltuielilor programate pentru anul 2025.

Sinteza: o criza bugetara autoprovocata!

Situatia foarte grava a bugetului si riscul de downgrade

￢ Romania face parte din cele opt state din UE care se afla sub incidenta procedurii de deficit excesiv (PDE), avand cel mai mare dezechilibru bugetar. Este bine ca s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeana ca ajustarea macroeconomica (a deficitului bugetar) sa se intinda pe mai multi ani, considerand reformele implicate si magnitudinea corectiei - de la peste 9% din PIB, daca se tine cont de impactul deplin al recalcularii pensiilor, la sub 3% din PIB. In noiembrie 2024, Consiliul UE a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al Romaniei.

￢ La inceputul anului 2020, Romania era singurul stat membru al UE sub incidenta procedurii de deficit excesiv, cu un deficit structural in jur de 4,5% din PIB, cu un mare deficit primar.

￢ Anii electorali nu pot justifica imprudente mari in gestionarea finantelor publice. Marea problema bugetara acum, care este si de balanta de plati, de credibilitate, trebuie sa fie solutionata intr-un context european si international in deteriorare. Si contextul intern este foarte tensionat.

￢ Deficitul bugetar ajuns la 9,3% din PIB (ESA) (8,65% in metodologia cash) in 2024 (cel mai mare din UE), care este superior celui din anul pandemiei (9,2%), s-a adancit, in principal, prin crestere de cheltuieli permanente.

￢ Deficitul bugetar este insotit de un deficit de cont curent, care a fost in 2024 de peste 8% din PIB, cel mai mare in regiune - cu finantare preponderent prin imprumuturi.

￢ In lipsa unui pachet de corectie credibil, cu masuri upfront, riscul unui downgrade este foarte inalt.

￢ Suntem obligati de circumstante sa fim prociclici (cand economia incetineste), fiindca s-a gresit mult in politica bugetara in ultimii ani (prin prociclicitate cand economia se redresa dupa pandemie si criza energiei).

￢ Dezbaterea publica este plina de confuzii, ideologizare, fundamentalisme. Un exemplu este afirmatia ca ajustarea bugetara s-ar putea face doar pe partea de cheltuieli.

￢ Exista o povara suplimentara a cresterii cheltuielilor militare. Reducerea evaziunii fiscale ne poate ajuta in aceasta privinta, avand in vedere deficitul de incasare al TVA de aproximativ 30%.

￢ Pachetul de corectie bugetara 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al Romaniei.

Vedeti aici opinia integrala a COnsiliului Fiscal